Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marți, o luare de poziție extrem de dură din partea unui diplomat de carieră. Chiar la începutul declarațiilor de presă comune susținute, la București, împreună cu omologul său din Ungaria, Peter Szijjarto, ministrul Aurescu a precizat că și-ar fi dorit ca această vizită a ministrului maghiar în România să aibă loc nu acum, ci după data de 4 iunie 2020.
“Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă. La început am fost reticent în legătură cu organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem cu zece zile înainte de momentul semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificații diferite pentru România și pentru Ungaria. Aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special”, a precizat ministrul Bogdan Aurescu, chiar în prezența ministrului Peter Szijjarto.
Șeful diplomației maghiare nu a explicat de ce a insistat și, mai ales, cum l-a constrâns pe ministrul Aurescu să accepte această vizită acum, dar a precizat că, într-adevăr, Tratatul de la Trianon, care a fost semnat la 4 iunie 1920, este o “mare supărare” pentru Ungaria.
Guvernul de la Budapesta comemorează acest tratat pe motiv că el ar fi dus la pierderea, de către Ungaria, a două treimi din teritoriul ei – inclusiv a Transilvaniei. Poziția României este însă aceea că Transilvania e teritoriu românesc și că a revenit, în mod legitim, la statul național român prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, după care Tratatul de la Trianon n-a fost decât o consfințire a realității istorice și politice.
Doar că, din păcate, România și-a aniversat mai degrabă modest cei 100 de ani trecuți de la Marea Unire din 1918, în timp ce Ungaria se pregătește să comemoreze cei 100 de ani de la Tratatul de la Trianon prin acțiuni tot mai zgomotoase – cum a fost și vizita de marți de la București.
“Am fost reticent în legătură cu organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem cu zece zile înainte de momentul Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificații diferite pentru România și pentru Ungaria”
Bogdan Aurescu,
Ministrul Afacerilor Externe
IMPLICAȚIE
România pare a fi în defensivă
Ministrul Peter Szijjarto, considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai premierului Viktor Orbán, a reiterat, marți, chiar în fața lui Bogdan Aurescu, ideea de propagandă conform căreia ungurii sunt “o națiune de peste o mie de ani”.
Ministrul Bogdan Aurescu nu a răspuns acestei provocări ci a subliniat că România dorește un parteneriat cu Ungaria. “Facem apel la rațiune și la discernământ”, a insistat șeful diplomației române.
FRONTIERE Axa Moscova – Budapesta
Cine poate susține ideile guvernului Ungariei
Premierul Ungariei s-a remarcat prin relațiile bune cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Trebuie amintit că vizita la București a lui Peter Szijjarto, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, s-a produs la mai puțin de o lună după ce premierul naționalist Viktor Orbán a postat pe internet o hartă a
“Ungariei Mari”, din secolul XIX, care includea Transilvania precum și alte zone aflate acum în alte țări, vecine cu Ungaria. În mod normal, o astfel de gafă politică ar fi fost urmată de o distanțare a oficialilor români față de cei ai Ungariei, nicidecum de o vizită bruscă la București a ministrului de Externe al Ungariei.
În politica internațională, Viktor Orbán s-a remarcat prin relații excelente cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în ciuda faptului că Ungaria este stat membru al UE și al NATO, iar Rusia lui Putin este principalul adversar al NATO. În schimb, Ungaria și-a atras critici din partea UE, unele dintre acestea fiind legate de opiniile divergente privind tratamentul refugiaților.
Vladimir Putin este el însuși un adept al refacerii vechilor imperii, doar că, spre deosebire de Viktor Orbán, liderul de la Kremlin are și forța militară necesară pentru a-și aplica ideile. Cel mai bun exemplu este invadarea peninsulei Crimeea, teritoriu al Ucrainei, în anul 2014, care este continuată de o ocupație rusească ilegală pe termen nedefinit.
Conflicte înghețate în jurul Mării Negre
Spațiul geografic adiacent Mării Negre este punctat de mai multe conflicte înghețate, în fiecare dintre ele Rusia lui Putin având un anumit rol.
De exemplu, trupele rusești sunt menținute în regiunea separatistă Transnistria și apără așa-zisul guvern de la Tiraspol, deși autoritățile Republicii Moldova a cerut, în repetate rânduri, retragerea lor. Alte zone în litigiu sunt două regiuni pe care Rusia le ocupă în Republica Georgia – țară care vrea să intre în NATO și să strângă relațiile cu Uniunea Europeană.
