În iunie 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a aprobat o ordonanță de urgență (74/2013) privind unele măsuri pentru îmbunătățirea şi reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). În urma ordonanței, în cadrul ANAF apare o entitate nouă- Direcția Generală de Antifraudă Fiscală. Aceasta este definită drept ”structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.” Inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detaşați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialişti.
Mai mult, Ponta dă membrilor Direcției dreptul de a purta arme. „Personalul Agenției care ocupă funcții publice de inspector antifraudă poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane şi, după caz, armament şi alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecție şi comunicare, care se atribuie gratuit”, prevede ordonanța de urgență.
Pregătirea terenului pentru protocol
Tot în 2013, Guvernul Victor Ponta emite o hotărâre privind funcționarea ANAF (520/2013). Potrivit hotărârii, vehiculele Direcției Generale antifraudă fiscală sînt echipate cu însemne distinctive și cu mijloace de semnalizare luminoasă. Mai mult, Victor Ponta s-a asigurat că el personal, în calitate de premier, îi va numi pe șefii Direcției. „Direcția generală antifraudă fiscală este coordonată de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, și condusă de un inspector general antifraudă, numiți prin decizie a prim-ministrului”, predeve actul normativ. Un alt aliniat stipulează că ”inspectorul general antifraudă este sprijinit în activitatea de conducere a Direcției generale antifraudă fiscală de inspectori generali adjuncți antifraudă, numiți în funcție prin decizie a prim-ministrului.”
Ulterior, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ) au semnat, în noiembrie 2013, un protocol. Documentul a fost semnat din partea PÎCCJ de Tiberiu Nițu (propus pentru această funcție de Victor Ponta), iar pentru ANAF (instituție din subordinea Guvernului) de Gelu Diaconu. Protocolul conține o serie de prevederi prin care ANAF, prin intermediul Direcției de Combatere a Fraudelor din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, devine organ de anchetă penală. Cu alte cuvinte, puteri sporite pentru Direcția Generală antifraudă, pe baza actelor normative deja emise de Ponta. Astfel, unul dintre articolele din protocol prevede „detașarea în cadrul unităților Ministerului public a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției de Combatere a Fraudelor”.
Și reclamanți și anchetatori
Documentul stabilește „constituirea de echipe comune care să procedeze, pe baza unor planuri de acțiune, sub conducerea și coordonarea procurorilor, la valorificarea informațiilor și strîngerea probelor privind comiterea unor infracțiuni”. ANAF și PÎCCJ vor avea în vedere „elaborarea și derularea de strategii, manuale de bune practici, acțiuni și programe comune în vederea evaluării condițiilor care favorizează și generează infracționalitatea în domeniu din care să rezulte premisele acțiunii în comun”. Cu alte cuvinte, ANAF și PÎCCJ stabilesc, de comun acord, pe cine să controleze. Documentul prevede că inspectorii antifraudă sunt detașați în cadrul parchetelor, numărul maxim de posturi fiind 280. „Pe durata detașării inspectorii antifraudă își desfășoară activitatea sub autoritatea administrativă a conducătorului parchetului și sub coordonarea procurorului în ce privește actele efectuate în cauză”, prevede protocolul.
”Odata cu reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din 2013, un grup mic de politicieni influenţi a hotărât să-şi creeze un instrument foarte puternic de şantaj, aducând la un loc ofiţeri SRI, procurori şi oameni special angajaţi de către conducerea ANAF din acea perioadă. Prin această măsură au fost daţi afară 1950 de specialişti la nivel naţional pentru a face loc celor veniţi la noua structură constituită – direcţia antifraudă fiscală”, arată Federaţia Naţională a Sindicatelor din Finanţe, într-un comunicat de presă.
Implicarea SRI
Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe dau detalii şi despre cum acţiona noul grup organizat, ”acoperit de prevederi legale special create”. ”Astfel, ofiţerii SRI (au fost detaşaţi de la SRI aproximativ 250 de ofiţeri) veneau în instituţie cu direcţiile de acţiune trasate (firme, persoane etc)
– Direcţia Antifraudă lucra la comanda lor, fiind executate întrutotul ordinele acestora; se făceau plângeri penale pe bandă rulantă celor care erau vizați dar de cele mai multe ori aceste plângeri nu se confirmau sau controalele se dovedeau superficiale. Angajaţii de la antifraudă detaşaţi la parchete preluau plângerile şi solicitau puncte de vedere de la structurile de specialitate ale sistemului instituţional al ANAF”, susțin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe.
