Coaliția PSD-ALDE continuă să blocheze cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale a președintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu, PNL și USR solicitând ieri discutarea ei și acuzând tergiversarea cazului. DNA a trimis documentele către Parlament încă din noiembrie anul trecut.
Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Robert Cazanciuc, a susținut că ar trebui prelungit termenul de studiere a dosarului de la DNA prin care se solicită încuviinţarea urmăririi penale, pentru a da posibilitatea să-l vadă şi senatorii care nu sunt membri ai Comisiei juridice. ”Ar trebui să trimitem la Biroul permanent solicitarea de a studia în continuare dosarul, pentru că BP a fost cel care a stabilit că pot să studieze şi senatorii care nu sunt membri ai Comisiei juridice dosarul”, a precizat Cazanciuc în cadrul şedinţei Comisiei juridice.
În replică, senatorii Daniel Fenechiu (PNL) şi Edward Dircă (USR) s-au opus acestei hotărâri, menţionând că vor cere Biroului Permanent să nu dea curs solicitării senatorilor social-democraţi din comisie. ”Până în 2020 noiembrie, poate să vadă dosarul. În noiembrie, având în vedere că sunt alegerile (parlamentare-n.red), ar fi cazul să înceteze. Dacă e prea scurt 2020 noiembrie, putem să mergem până în decembrie”, a comentat, ironic, Fenechiu. La rândul său, Dircă a spus că s-a stabilit deja până la ce dată se poate consulta dosarul.
Solicitarea PNL
De altfel, senatorii liberali au cerut explicaţii Biroului Permanent cu privire la nerespectarea calendarului vizând dosarul în care Parchetul General cere aviz pentru urmărirea penală a preşedintelui Senatului, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. ”Grupul PNL solicită o explicaţie cu privire la nerespectarea calendarului votat în Biroul Permanent pentru dosarul prin care Parchetul General solicită începerea urmăririi penale în cazul domnului Călin Popescu Tăriceanu Această întârziere neregulamentară fără precedent din partea Comisiei juridice a Senatului este generată cel mai probabil de interese politice PSD – ALDE”, spun liberalii în solicitarea adresată Biroului Permanent. De asemenea, ei solicită discutarea acestui subiect în şedinţa de plen din 20 februarie, precum şi sancţionarea preşedintelui Comisiei juridice pentru că nu a respectat termenele stabilite chiar în Regulament.
”Vă cerem ca acest dosar să fie introdus pe ordinea de zi a şedinţei de plen din 20 februarie solicitându-vă pe această cale ca, în cazul în care raportul nu este elaborat, situaţia dosarului să fie discutată fără raport de către plenul Senatului. Totodată, cerem sancţionarea preşedintelui Comisiei juridice pentru nerespectarea termenelor stabilite chiar în Regulamentul Senatului”, mai afirmă senatorii liberali în solicitare.
Trei luni de amânări
Cererea DNA de urmărire penală a fost trimisă Senatului pe 7 noiembrie 2018. Biroul permanent al Senatului a discutat, în 12 noiembrie, cererea DNA de ridicare a imunităţii preşedintelui Senatului.Cererea a fost trimisă la Comisia juridică, iar în următoarele 14 zile putea fi studiat dosarul, care are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini. În decembrie anul trecut, Biroul Permanent al Senatului a prelungit termenul de 14 zile cu încă zece zile. Între timp, senatorii au intrat în vacanță și Comisia juridică nu a finalizat raportul.
În mod normal, potrivit Regulamentului, după discuțiile din Comisia juridică, urmează un termen limită de cinci zile în care raportul comisiei trebuie trimis plenului, care ia decizia de a accepta sau nu urmărirea penală. La Senat, PSD și ALDE au o majoritate confortabilă – 81 de senatori din totalul de 136. În aceste condiții, respingerea urmăririi penale ar fi fost o formalitate. Însă, amânarea unei decizii vine în contextul în care PSD are nevoie de sprijinul ALDE. În ultima perioadă, Tăriceanu s-a opus mai multor inițiative ale PSD, încercând să se detașeze, cel puțin ca imagine, de social-democrați, întrucât 2019 este an electoral. Cele mai recente critici ale lui Tăriceanu l-au vizat pe ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, în legătură cu ordonanța 114/2018.
Acuzațiile DNA și răspunsul lui Tăriceanu
Pe 7 noiembrie, DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.
Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.
În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României. Printre altele, reprezentanții austrieci ai Fujitsu-Siemens au susținut, în fața procurorilor austrieci că ar fi plătit la ordinul unui intermediar al premierului Tăriceanu, Petru Berteanu, suma de 800.000 de dolari ca mită pentru ca Tăriceanu să emită cele patru hotărâri de guvern din anul 2008 privind licențele Microsoft.
Tăriceanu a dezmințit aceste acuzații. El a spus că, în perioada în care a fost premier, 2005-2008, atât el, cât şi secretarul general al Guvernului au primit numeroase scrisori din partea firmei Microsoft pentru a intra in legalitate, pentru că instituţiile de stat foloseau licenţe Windows fără ca acestea să fie plătite. Din acest motiv, Guvernul Tăriceanu a inițiat cele patru hotărâri de guvern invocate acum de procurori. „Aceste HG nu au fost însoţite de plata vreunui leuţ către firma Microsoft. Până la finalul mandatului meu nu s-a făcut plata niciunui ban, deci ar fi urmat să fie plătite (de către următorul premier Emil Boc n.r.). Ca să se poată vorbi acum de o mită dată de firme pe ce? Pe nişte hotărâri legale? Nu li s-a făcut celor de la Microsoft nicio favoare, puteau să ne atace în Justiţie având în vedere întârzierea cu care s-au făcut plăţile. Toată această construcţie pe care DNA vrea să o facă pleacă de la început pe o premisă care e absolut ilogică”, a susţinut Călin Popescu Tăriceanu.
