25.2 C
București
luni, 27 septembrie 2021

Dezbatere ILD: Reorganizarea administrativ-teritorială este cheia de boltă a reformei

ILD a continuat seria webinariilor din cadrul proiectului România – Orizont 2030 cu un eveniment cu tema „Reforma statului”, eveniment organizat în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann.

În calitate de moderator al dezbaterii, Cristian David, președintele ILD, a precizat că, prin proiectul România – Orizont 2030, ILD își propune ca la finalul acestei perioade de analiza si dezbateri să găsească formula arhitecturală optimă a relației dintre cetățean, stat și societate.

Președintele Institutului pentru Libertate și Democrație a subliniat că „reforma statului are cheia de boltă în reorganizarea administrativ-teritorială, o temă extrem de provocatoare. În ultimele săptămâni am urmărit pe scena politică mai multe intervenții care aduceau în prim planul agendei politice interne tema necesității unei reorganizări administrativ-teritoriale pentru optimizarea acestei funcționări. Trebuie să vedem care va fi varianta pe care România ar putea să meargă în această reorganizare administrativ-teritorială. Este o problemă care a început la debutul anilor 90 și sigur că ea cuprinde o serie de riscuri și oportunități deopotrivă, dar ceea ce e important este o calibrare optimă a modului în care funcționează instituțiile adminstrației locale și regionale. Desigur că alături de reorganizarea administrativ-teritorială, o altă latură importantă a acestei chei de boltă a reformei o reprezintă arhitectura constituțională, a puterilor în stat, modul în care România funcționează și acționează la nivel constituțional”.

Deputatul Cătălin Predoiu, fost ministru al justiției, a afirmat în cadrul webinarului că puține teme au mobilizat mai multe energii și mai multă atenție în ultimii 10 – 20 de ani în România decât reforma statului. Potrivit acestuia, din păcate, aceste energii s-au topit steril, concentrate mai mult în discursuri și expresii de intenție, decât în concepte clare și acțiune concretă și concretizată.

„Ultimii 20 de ani ne-au oferit ocazia unor mai mult sau mai puțin elaborate discursuri despre reforma statului, dar în materie de acțiuni concretizate, lucrurile stau invers proporțional. Putem nota reforma constituțională din 2003, pentru pregătirea aderării la UE, cedarea de suveranitate, sau încercarea de descentralizare administrativă printr-o lege promovată în 2013, declarată „pe articole” și în întregime neconstituțională în 2014, ca și o nouă tentativă de reformă a unui Cod administrativ, declarată neconstituțională în 2018. Au mai fost, de asemenea, diverse progresii de reformă pe varii direcții, de la Poliție la Educație și Sănătate, fără să fie continuate coerent în succesiunea guvernelor și fără să își atingă deplin țintele. (…) Multe vorbe, puține fapte pe frontul reformei statului român”, a spus deputatul liberal.

Fostul ministru al justiției a precizat că orice reformă a statului trebuie făcută și cu preocuparea de a păstra și consolida suveranitatea statului, fie ea și contextualizată prin participarea statului la forme asociative statale, cum este construcția europeană.

Cătălin Predoiu a prezentat în cadrul discursului său mai multe direcții de reformă a statului, printre care se numără cea constituțională, administrativ – teritorială, a justiției, digitalizarea serviciilor publice și reforma Parlamentului.

În ceea ce privește reforma constituțională, Cătălin Predoiu a punctat că „o reformă Constituțională va avea, printre altele, atribuție de răspuns unor întrebări impuse de evoluțiile din teren”.

Fostul ministru a mai adăugat că „o altă temă de reflexie va fi, fără îndoială, dacă se va include în constituție regiunea ca formă de organizare administrativă, alături de comune, orașe și județe. Cred că acest lucru va fi inevitabil, chiar mai mult, cred că în perspectivă se va dezvolta o mare presiune spre transformarea statului dintr-unul unitar într-unul federal. Această temă merită în sine un studiu aparte, având în vedere evoluțiile economice, sociale și politice din ultimii ani din partea de nord și vest a țării, discrepanța dintre nivelurile de dezvoltare din vestul și estul și sudul țării, precum și de vehicularea îngrijorătoare, din ce în ce mai frecvent, a termenului de ”co – suzeranitate de facto” în Transilvania, termen uzitat în anumite cercuri politice și presa maghiară. Proiecte de lege aflate deja în Parlament, precum cel privind autonomia Ținutului Secuiesc reprezintă, ca să folosesc o licență consacrată, elefantul din încăpere pe care toată lumea se face că nu îl vede”.

Referitor la reforma administrativ – teritorială, deputatul liberal a spus că „a devenit o mantră în discuțiile politice descentralizarea, reorganizarea administrativă și regionalizarea, dar nu se duce efortul conceptual până la capăt, de aceea nici nu avem deocamdată un demers legislativ concretizat. Repet, au fost două tentative eșuate pe această temă, din lipsă de profesionalism parlamentar (…) Orice reformă pe zona de descentralizare administrativă trebuie precedată de ordonarea datelor privind teritoriul, proprietățile și designul instituțional administrativ. Cine o face? Când începe?”.

Digitalizarea

În introducerea temei legată de digitalizare ca o componentă a reformei statului, Cristian David a subliniat că „digitalizarea este un fenomen care a cuprins întreaga societate. Noi nu vorbim numai de stat. Mediul economic a fost, poate, mult mai rapid în a prelua toate elementele digitale. Tot mediul economic este și cel care le va accelera. Statul trebuie să recupereze acest decalaj, să prindă din urmă și să își optimizeze modul de funcționare, exploatând această oportunitate și valorificând digitalizarea. Nu e doar despre digitalizarea serviciilor pe care statul le ofera cetățeanului. Digitalizarea va scurta foarte mult distanța dintre cetățean și stat, practic va comprima această legătură. Este foarte interesant să vedem cum, în evoluția organică a transformării digitale, statul, societatea și cetățeanul vor colabora pe o platformă de comunicare integratoare între cele trei”.

Deputatul Sabin Sărmaș consideră că „reforma unui stat se leagă, în mod implicit, de transformarea digitală a statului. Dacă spunem digitalizare nu este suficient. (…) Transformarea digitală implică automat o eficientizare de proces, o regândire instituțională, uneori a cadrului legislativ, deci o reformă a instituțiilor statului. Este important să vorbim în instituțiile statului și în companii și în societate în general despre transformare digitală. Un proces de transformare digitală include automat o componentă esențială de reformă”.

Potrivit lui Sabin Sărmaș sunt patru dimensiuni esențiale la care trebuie să ne uităm când vorbim despre transformarea digitală. „Prima este cea umană. (…) Este corect să ne uităm atent către competențele digitale ale românilor, indiferent de sectorul în care activează și indiferent de vârstă. Avem nevoie de îmbunătățirea competențelor digitale pentru specialiștii din România, pentru că astăzi avem de a face cu alte tipuri de tehnologii emergente și pentru care nu toți specialiștii din tehnologia informației sunt pregătiți. Trebuie să vorbim despre competențe digitale pentru toți românii, pentru cei care nu au avut șansa de a fi educați digital, pe care nu avem voie să îi lăsăm în urmă și pe care să îi pregatim pentru această eră a digitalizării.

O a doua dimensiune este cea a digitalizării sectorului public. Dar nu trebuie să uităm despre transformarea digitală a IMM-urilor.

Trebuie să vorbim de o a patra componentă, aceea a infrastructurii digitale. Da, stăm bine între țările Europei în privința vitezei de broadband, avem o acoperire la nivel național cu servicii de date. Dar nu e un bun câștigat pentru totdeaună, pentru că odată cu apariția tehnologiei 5G vor crește aceste niveluri de date și nu vom avea aceeași viteză dacă nu vom avea grijă să ne construim în continuare infrastructura de comunicații și infrastructură de cloud pentru a găzdui aceste aplicații care oferă servicii publice digitale”.

 

Ultima oră
Pe aceeași temă