15.4 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăPoliticăDe ce sunt neconstituționale protocoalele SRI-Parchet

De ce sunt neconstituționale protocoalele SRI-Parchet

„Constatăm că Serviciul Român de Informaţii nu poate avea atribuţii judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, astfel că nu poate exercita acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii, şi implicit nu poate strânge şi administra probe referitoare la o cauză penală“, se arată în motivarea Curţii Constituţionale cu privire la încheierea protocoalelor secrete din 2009 şi 2016.

Sursa citată arată că, analizând conţinutul celor două protocoale, respectiv Protocolul nr. 00750 din 4 februarie 2009 şi Protocolul nr. 09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat în principal „planurile comune de acţiune“ şi „echipele operative comune“ stabilite prin primul Protocol (art.3, lit.g), în condiţiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ci vizează şi combaterea „infracţiunilor grave“, depăşesc cadrul legal, în condiţiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală şi, prin urmare, nici competenţă în acest -domeniu.

 

Ministerul Public s-a -substituit legiuitorului

„Serviciul Român de Informaţii nefiind un astfel de furnizor, înseamnă că suportul tehnic acordat excedează cadrului legal stabilit prin normele Codu-lui de Procedură Penală. Curtea, în această fază a analizei sale, constată că problema principală dedusă judecăţii sale vizează faptul că Ministerul Public şi-a asumat rolul de legiuitor, adăugând la lege, prin conţinutul protocoalelor de colaborare“, se menționează în motivare. „Astfel, atât în raport cu Parlamentul, cât şi în raport cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, conflictul are natură constituţională, susţinându-se şi imputându-se Ministerului Public faptul că s-a subrogat legiuitorului şi a emis un act legislativ simulat, ceea ce a dus la situaţia în care justiţia să fie înfăptuită pe baza unui asemenea act. Toate acestea pun în discuţie dezvoltarea unei paradigme juridice, care, coroborată cu ineficienţa sau lipsa unui mecanism instituţional autoreglator, indică relevanţa constituţională a litigiului, ceea ce angajează astfel competenţa Curţii Constituţionale“, susțin judecătorii CCR. „În măsura în care misiunea reglării sistemului constituţional revine în exclusivitate în sarcina justiţiabilului, acesta este pus astfel în situaţia de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăţilor sale în contra unei paradigme juridice neconstituţionale, dar instituţionalizate de peste 9 ani“, se menționează în document.

 

Parlamentul, ocolit

Curtea reţine că, începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informaţii să exercite atribuţii de cercetare penală în orice domeniu. „Or, acest aspect duce la încălcarea art.1 alin.(4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi art.61 alin.(1) din Constituţie cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării“, se afirmă în document. În motivare se precizează că prin aceste prevederi se nesocoteşte competenţa Parlamentului și se diminuează rolul procurorului în cadrul procesului penal şi sporește rolul serviciilor secrete în cadrul acestuia. „Prin diminuarea garanţiilor asociate acestora în sensul că activitatea de obţinere a probelor o poate realiza un serviciu de informaţii care nu are calitatea de organ de cercetare penală special. Toate aceste încălcări ale Constituţiei atrag aplicarea sancţiunii plasării întregului protocol în afara ordinii constituţionale“, susțin magistrații constituționaliști.

CCR a admis sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui -conflict între Parlament şi Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă şi după denunţarea lor.  

 

Geneza protocoalelor

Anul trecut, Parlamentul a adoptat o lege privind desecretizarea protocoalelor SRI și a hotărârii CSAT din 2005 pe care s-au bazat acestea. Curtea Constituțională a decis că legea este neconstituțională pe motive de procedură, nu de fond. Desecretizarea trebuie făcută de Guvern, prin hotărâre, și nu prin lege votată de Parlament.

Protocoalele dintre SRI și Parchetul General au fost aprobate pe baza unei hotărâri a CSAT din 2005 referitoare la lupta anticorupție. În 2005, când a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT, iar vicepreședinte, în calitate de prim-ministru, era Călin Popescu Tăriceanu.
Pe 30 martie 2017, Traian Băsescu afirma că prin hotărârea nr. 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI. 
Călin Popescu Tăriceanu a declarat în aprilie 2017 – referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și membru în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) – că documentele nu au fost discutate în CSAT. El spunea că, după 13 ani, nu-şi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie „scoase la lumină“.

 

Rolul ministrului Justiției

Odată publicată motivarea CCR, se deschide posibilitatea ca Guvernul să emită o ordonanță de urgență care să vizeze deciziile luate de Justiție pe baza protocoalelor. De altfel, subiectul se află pe lista solicitărilor pe care PSD i le adresează ministrului Justiției, Tudorel Toader. „Eu îmi doream de la domnul ministru să ne precizeze foarte clar dacă acele decizii ale Curții Constituționale care vizează fie completele de 5, fie protocoalele, fie Codurile Penale pe care noi ni le-am asuma că le vom adopta în cel mai scurt timp, dumnealui dorește să le pună sau nu în practică. Dorința noastră este ca acele articole declarate constituționale să fie adoptate prin OUG, cele care au probleme de constituționalitate le modificăm în concordanță cu deciziile Curții, iar cele declarate neconstituționale le eliminăm“, a declarat recent deputatul PSD Florin Iordache.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

De ce să măsori ingredientele cu un cântar de bucătărie? 3 motive

Utilizarea unui cântar de bucătărie poate părea un pas inutil pentru cei care sunt obișnuiți să măsoare ingredientele „după ochi”. Însă, când începi să...

Florida: Ron de Santis a semnat un proiect de lege care va interzice minorilor sub 14 ani să aibă conturi de rețele sociale

Guvernatorul republican al statului Florida, Ron de Santis, a semnat, luni, un proiect de lege care va interzice minorilor de sub 14 ani sa...

Ciolacu: România va avea cea mai mare creştere economică din Europa în 2024

România va avea "cea mai mare" creştere economică din Europa anul acesta, bazată pe investiţii şi nu pe consum, a declarat, marţi, prim-ministrul Marcel...
Ultima oră
Pe aceeași temă