14.5 C
București
joi, 23 septembrie 2021

Cresc puterile șefului statului. Este sau nu legală starea de urgență?

Decretul 240 / 2020, semnat de președintele Klaus Iohannis, este cel care a prelungit starea de urgență în România până la mijlocul lunii mai. Întrucât starea de urgență este o situație de excepție, în care o serie de drepturi și de libertăți ale cetățenilor sunt restrânse, acest decret prezidențial a fost supus dezbaterii plenului Parlamentului României, care, de altfel, l-a și aprobat, prin Hotărârea 4 / 2020. Votul s-a desfășurat online, consemnându-se 404 voturi „pentru”, 29 „împotrivă” şi 5 abţineri.

Conform acestui act legislativ, Parlamentul “încuviințează măsura prelungirii stării de urgență”, dar cu o condiție. Astfel, la articolul 5, Hotărârea Parlamentului spune că “pe perioada stării de urgență, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul prezintă Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19 și motivele care le-au determinat”.

Hotărârea 4 / 2020 a intrat în vigoare la data de 16 aprilie 2020. Problema este că, cel puțin până în ziua de 27 aprilie, adică într-un interval de 11 zile, Guvernul Orban nu a prezentat Parlamentului niciun raport cu privire la activitatea din această perioadă.

Cu alte cuvinte, Guvernul a încălcat una dintre condițiile impuse de Parlament pentru aprobarea prelungirii stării de urgență în România. Întrucât atât Instituția Prezidențială, cât și Guvernul sunt sub controlul Parlamentului (și nu invers), se pune problema dacă încălcarea Hotărârii Parlamentului nu produce anularea aprobării de prelungire a stării de urgență. Altfel spus, este sau nu legal instituită starea de urgență în România?

Teoretic vorbind, nu e complicat pentru Guvernul Orban să elaboreze un raport despre măsurile adoptate în contextul pandemiei și să-l trimită online conducerilor Senatului și Camerei Deputaților, mai ales că aceste măsuri, cum ar fi mai ales cele luate de Ministerul Sănătății, de Ministerul de Interne și de Ministerul Apărării Naționale, au avut un impact pozitiv și au ținut până acum epidemia sub control.

Un element important este și cel al măsurilor economice, în condițiile în care pandemia și starea de urgență au afectat grav activitatea tuturor firmelor. Această cerință a fost exprimată și de liderul PSD, Marcel Ciolacu, care este și președintele Camerei Deputaților.

„Asta aşteaptă oamenii şi mediul de afaceri de la preşedintele Iohannis şi de la Guvern! Ei şi-au îndeplinit obligaţiile cetăţeneşti: au stat în case şi au respectat regulile impuse de autorităţi. Dar ce a făcut statul pentru ei în prima lună a stării de urgenţă?! Avem peste 1,2 milioane de români care şi-au pierdut locul de muncă sau sunt în şomaj tehnic, zeci de mii de firme închise şi miliarde de euro pierdute. În aceste condiţii, prelungirea stării de urgenţă fără o minimă garanţie că vor fi luate măsurile corecte şi necesare pentru prevenirea unui dezastru economic ar fi o inconştienţă totală”, a avertizat președintele PSD, Marcel Ciolacu.

Una dintre facilitățile puse la dispoziția companiilor este platforma informatică IMM Invest, dedicată susținerii micilor agenți economici. Ministrul Economiei, Florin Cîțu, a anunțat, luni, că acest site va începe să funcționeze marți, 28 aprilie, la ora 9.

“Toți cei care doresc să beneficieze de linii de credit pentru investiții / capital de lucru garantate de stat cu până la 90% și cu dobândă subvenționată 100% pot să se înscrie în program”, a precizat, luni, ministrul Economiei.

“Prelungirea stării de urgenţă fără o minimă garanţie că vor fi luate măsurile corecte şi necesare pentru prevenirea unui dezastru economic ar fi o inconştienţă totală”

Marcel Ciolacu,

Președintele PSD

“Din punct de vedere politic, dialogul invocat în accepțiunea PSD nu înseamnă altceva decât folosirea tuturor pârghiilor pentru a bloca guvernul în lupta cu epidemia Covid-19”

Florin Roman,

Liderul deputaților PNL

ÎNTREBĂRI ESENȚIALE

Ce trebuia să facă Guvernul Orban pentru a respecta Hotărârea Parlamentului României?

Pe perioada stării de urgență, la fiecare șapte zile, Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului un raport cuprinzând măsurile destinate prevenirii și combaterii epidemiei de coronavirus.

Ce urmări are nerespectarea acestei obligații?

Încălcarea acestei obligații impuse de Parlament ar putea fi socotită un conflict de natură constituțională între puterea legislativă și cea executivă, conflict care ar trebui analizat de CCR.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă