Judecătorii din completul de 5 penal au declarat că vor acorda un termen administrativ pentru data de 14 ianuarie, având în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a dispus suspendarea tragerii la sorţi a noilor completuri.
Săptămâna trecută, Instanţa supremă a anunţat că există un blocaj în funcţionarea completurilor de cinci judecători, care nu-şi pot desfăşura activitatea. Curtea Constituțională (CCR) a decis, recent, că ICCJ trebuie să refacă tragerea la sorți pentru completurile de judecată. Ulterior, Liviu Dragnea a reclamat faptul că tragerea la sorți a fost efectuată înainte ca motivarea CCR să apară în Monitorul Oficial.
Printe dosarele amânate se numără și dosarul DGASPC, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvărşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. A fost, de asemenea, amânat, dosarul ”Rovinari – Turceni” în care fostul premier Victor Ponta a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor. În aceeași categorie se situează și dosarul retrocedărilor ilegale de păduri – fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, iar fostul ministru Tudor Chiuariu a fost achitat. A fost amânat și dosarul în care fostul deputat Cristian Rizea a fost condamnat la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor. Acceași soartă a avut-o și sosarul în care fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost achitat în primă instanţă pentru trafic de influenţă.
Prezent la ÎCCJ, Toni Greblă, în prezent secretar general al Guvernului, a fost întrebat dacă situaţia completurilor de cinci judecători ar fi un argument pentru lansarea unui proiect de lege sau de ordonanţă de urgenţă privind amnistia şi graţierea. ”Sigur că este o situaţie atipică. De câţiva ani de zile, cele mai importante completuri de judecată ale Înaltei Curţi au funcţionat şi au fost compuse altfel decât a prevăzut legea şi, din acest punct de vedere, cred că nişte măsuri minime reparatorii trebuie să existe. Care sunt acelea nu aş putea să vă spun eu acum”, a afirmat Toni Greblă.
