Speranța aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen pare să se diminueze înainte de un vot cheie la Bruxelles, unde soarta lor depinde de o aprobare unanimă.
Cel puțin două state membre – Austria și Olanda – și-au exprimat opoziția față de aderarea Bulgariei și, în cazul Austriei, și față de cea a României, notează Euronews.com.
Ambele țări așteaptă să adere la Schengen încă din 2011, când Comisia Europeană a spus pentru prima dată că sunt pregătiți să devină membri, un punct de vedere împărtășit de Parlamentul European.
Cu toate acestea, Croația pare să fie mai bine poziționată pentru a deveni parte a Schengen, deoarece nicio țară nu și-a exprimat o opinie negativă cu privire la pregătirea sa.
Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără a fi nevoie de pașaport sau de a trece prin controale la frontieră. În prezent, acesta cuprinde 26 de țări, inclusiv 22 de state UE, și aproape 420 de milioane de cetățeni.
Miniștrii de interne ai UE vor dezbate și vota cele trei oferte în cursul zilei de joi, în cadrul unei reuniuni cu miză mare prezidată de Republica Cehă, care deține în prezent președinția Consiliului UE.
“Bulgaria, România și Croația au făcut obiectul unei investigații amănunțite, iar rezultatul este că îndeplinesc toate cerințele pentru a face parte din Schengen”, a declarat luni dimineață Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, când a fost întrebată despre viitorul vot.
Comentariile lui Johansson au reluat o evaluare emisă luna trecută de executiv, care a constatat că cei trei candidați au dovedit “cu prisosință” că îndeplinesc toate cerințele necesare, inclusiv gestionarea frontierelor externe și o cooperare polițienească eficientă.
Nu toată lumea e de acord cu punctul de vedere al Comisiei
Cancelarul austriac Karl Nehammer și ministrul său de interne, Gerhard Karner, au pus recent sub semnul întrebării capacitatea Schengen de a face față unui nou aflux de solicitanți de azil.
Se așteaptă ca țara să primească peste 95.000 de cereri de azil în acest an.
“Suntem supuși unei presiuni enorme din cauza migrației neregulamentare, chiar dacă suntem o țară din UE fără ieșire la mare și nu o țară cu frontieră externă”, a declarat Nehammer luna trecută. “Sistemul european de azil a eșuat”.
Potrivit lui Nehammer, aproximativ 40% dintre migranții care ajung în Austria o fac după ce au trecut prin Turcia în Bulgaria și România, pentru ca apoi să călătorească prin Ungaria, un stat Schengen.
“Extinderea Schengen nu va avea loc așa”, a declarat cancelarul.
“Vom sprijini parcursul Croației în spațiul Schengen”, a adăugat el. “Țările sunt votate individual”.
Președintele României, Klaus Iohannis, care provine din aceeași familie politică de centru-dreapta ca și Nehammer, a contestat aceste afirmații, susținând că nu există un “flux necontrolat de migranți”.
Ministerul austriac de Interne nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
