Ocercetare recentă arată că românii apreciază că Ucraina este victima, iar Federația Rusă este agresorul, în războiul declanșat în Europa.
De asemenea, cercetarea realizată de DataDiggers mai arată că simpatia românilor se îndreaptă, după cum era de așteptat, către victima Ucraina.
Concluziile cercetării
Percepția despre cetățenii ruși vs. ucraineni
Se observă o polarizare clară în ceea ce privește percepția despre popoarele celor 2 țări – în momentul de față, ucrainenii sunt semnificativ mai bine văzuți decât rușii.
Foarte probabil că pe timp de pace diferența era mult mai mică și, cine știe, poate pe alocuri chiar în favoarea rușilor.
Este evident că acum există un val uriaș de simpatie pentru Ucraina, iar atacul Rusiei a afectat percepția asupra poporului rus în general, deși nu este clar cât de răspândit este sprijinul pentru război în rândul populației Rusiei.
Percepția despre acțiunile liderilor implicați
Simpatia pentru Ucraina și dezaprobarea față de invazia Rusiei se răsfrânge și în evaluarea liderilor.
Se confirmă impresia generală că președintele Ucrainei, Zelenski, este eroul pozitiv de necontestat al momentului.
Un al doilea grup, compus din cei mai vizibili lideri ai lumii democratice, sunt și ei considerați ca acționând într-o direcție bună, deși nu la același nivel cu Zelenski.
În cele din urmă avem grupul celor 2 eroi negativi, să le spunem așa, cu Vladimir Putin pe post de campion absolut al dezaprobării.
Atitudini față de situația curentă a invaziei rusești
O majoritate strânsă, dar semnificativă, apreciază că Ucraina are un potențial real să reziste invaziei ruse. În același timp, diplomației i se acordă șanse semnificativ mai mari să eșueze decât să ducă la o încheiere pozitivă a crizei.
Părerile pro și contra sunt echilibrate în ce privește opinia că rezistența Ucrainei este în același timp o luptă pentru viitorul Europei.
Factorii care pot influența soarta războiului din Ucraina
Conducătorii și populația civilă sunt cei mai des menționați factori care pot influența soarta războiului, ceea ce indică destul de clar că oamenii sunt conștienți de importanța moralului general, dincolo de factorii pur militari.
Cum e de așteptat într-o astfel de situație, factorii militari sunt și ei des menționați ca fiind influenți.
Este interesant că diplomația este și ea menționată des, cu toate că șansele acordate negocierilor de pace nu erau chiar așa bune – pare că oamenii nutresc totuși speranța unei soluții pașnice, deși își dau seama că nu e așa ușor.
Per ansamblu, toți acești factori sunt considerați suficient de importanți – putem spune că oamenii își dau seama de complexitatea acestei crize și de faptul că finalul ei, oricare va fi acesta, va fi influențat de o multitudine de variabile.
Atitudini legate de anumite reacții internaționale față de invazia rusă
Trei sferturi dintre respondenți consideră că ajutoarele militare pentru Ucraina sunt justificate.
Jumătate din respondenți consideră că sancțiunile aplicate Rusiei de către comunitatea internațională sunt blânde, în percepția a 30% din românii din mediul urban chiar de o blândețe excesivă.
Dacă-i punem la socoteală și pe cei care consideră că sancțiunile sunt echilibrate, este clar că imensa majoritate consideră că Rusia merită pe deplin acest tratament.
Se confirmă faptul că, în contextul acestei crize, opinia publică din orașele României este în general favorabilă Ucrainei și împotriva Rusiei.
Atitudini legate de integrarea rapidă a Ucrainei în structurile euro-atlantice
Sunt semnificativ mai mulți cei care sunt pentru integrarea de urgență a Ucrainei în UE, iar în cazul integrării de urgență în NATO este un echilibru între cei care sunt pentru și cei care sunt contra.
Având în vedere totuși că vorbim de 2 organizații în care nu poți intra decât în urma unor procese complexe și în consecință lente (doar să ne amintim cât a durat pentru ca România să facă toți pașii necesari), putem spune că sentimentele predominant pozitive față de Ucraina se văd și aici.
Foarte probabil că acum câteva luni răspunsurile ar fi fost majoritar negative.
Este un răspuns cu o puternică valoare simbolică, într-un context încărcat de foarte multă emoție.
Acordarea de sprijin poporului ucrainean de către români
Avem încă o dată confirmarea valului de simpatie pentru Ucraina. Majoritatea românilor de la orașe sunt dornici să-i ajute pe ucraineni, mulți o fac deja, și doar o mică parte sunt deciși să nu facă nimic în acest sens.
Pe lângă modalitățile obișnuite de ajutor – donațiile în bani, alimente sau diferite obiecte, sunt destul de mulți români care au în vedere implicarea mai mare, ca voluntari sau chiar ca gazde ale refugiaților.
Într-un fel nu e de mirare, dacă ne gândim la proximitatea geografică și culturală a celor 2 țări.
Atitudinea românilor cu privire la primirea refugiaților ucraineni în România
Nu e o surpriză că opoziția față de primirea refugiaților ucraineni în România este practic inexistentă.
Nu e de mirare nici convingerea că războiul va afecta și România, mai ales economic, dar nu numai.
Războiul este o cauză de îngrijorare serioasă la nivel personal – oamenii sunt triști și revoltați, dar și speriați, fără să aibă prea multe speranțe.
Percepții față de posibile evoluții ale crizei
Fiecare din aceste 2 scenarii evaluate aici ar însemna transformarea războiului din Ucraina dintr-o criză care ne afectează indirect într-una directă, care ar avea un impact mult mai mare asupra României.
Sunt mulți cei care cred că e posibil ca războiul să se extindă și în țara noastră. Mai mult, sunt destui cei care cred că e chiar posibil ca războiul să degenereze în ceva inimaginabil până de curând – să se ajungă la folosirea armelor nucleare.
Astfel, nu e de mirare că anxietatea oamenilor este în aceste momente la cote înalte. Pentru binele tuturor, să sperăm că viitorul va face ca toate temerile să se dovedească nefondate.
“În concluzie, se pare că deocamdată nu există motive de optimism legate de evoluția războiului din Ucraina, optimism care ar fi fost binevenit dacă ne gândim că această criză vine după doi ani de suișuri și coborâșuri sub presiunea pandemiei de Covid-19”, precizează autorii cercetării, într-un comunicat remis cotidianului național “România liberă”.
Datele studiului au fost colectate în perioada 4 – 13 martie 2022, folosindu-se 64 de panele.
Studiul a avut 440 de respondenți.
Citește și:
Urmărește România Liberă și pe Twitter, Facebook și Google News!
