Între 2022 și 2024, Ungaria și Slovacia au plătit Moscovei peste 13 miliarde de dolari pentru petrol
Vizita premierului ungar Viktor Orban la Washington s-a încheiat cu o serie de concesii economice prezentate la Budapesta drept un succes diplomatic. Pe hârtie, Orban a obținut ceea ce își dorea: o suspendare temporară a sancțiunilor americane privind importurile de petrol, gaze și combustibil nuclear din Rusia, o gură de oxigen cu doar câteva luni înainte de alegerile din aprilie. Dincolo de aplauzele oficiale, însă, acordul încheiat cu Statele Unite pare să fi venit la un cost semnificativ, potrivit unei analize BBC.
Scutirea acordată de Washington este valabilă doar un an, contrar declarațiilor ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, care a vorbit despre o derogare nelimitată. Termenul coincide suspect de bine cu calendarul electoral de la Budapesta, dar și cu presiunea Comisiei Europene asupra statelor membre de a opri complet importurile de energie rusească până în 2027. Spre deosebire de Cehia, care și-a asumat un plan clar de tranziție, Ungaria rămâne evazivă în angajamentele sale energetice.
Totuși, dincolo de discursul politic, industria pare deja cu un pas înainte. Gigantul MOL și-a modernizat rafinăriile din Százhalombatta și Bratislava pentru a procesa țiței Brent, reducând dependența tehnică de petrolul Urals. Oficialii companiei susțin că 80% din necesar ar putea fi acoperit prin conducta Adria din Croația, o alternativă viabilă, deși mai scumpă. Cu toate acestea, argumentul premierului, potrivit căruia Ungaria nu are opțiuni energetice fără Rusia, devine din ce în ce mai fragil.
Între 2022 și 2024, Ungaria și Slovacia au plătit Moscovei peste 13 miliarde de dolari pentru petrol. Prin noul acord, Budapesta primește un răgaz de un an, suficient pentru a trece iarna fără creșteri abrupte ale prețurilor la energie, un punct central al popularității lui Orban din ultimul deceniu.
În schimbul acestei „pauze”, Ungaria s-a angajat la achiziții substanțiale din Statele Unite. Guvernul va cumpăra gaze naturale lichefiate în valoare de aproximativ 600 de milioane de dolari și combustibil nuclear american de 114 milioane de dolari pentru centrala Paks 1, construită în perioada sovietică. În plus, Budapesta va investi între 100 și 200 de milioane de dolari în tehnologie americană pentru stocarea combustibilului uzat.
Cea mai ambițioasă componentă a acordului privește viitorul energetic: achiziția a până la zece reactoare nucleare modulare mici, estimate între 10 și 20 de miliarde de dolari. Acestea ar urma să alimenteze noile fabrici chinezești de baterii din Ungaria, un proiect industrial masiv, dar și un pariu geopolitic riscant.
Pe fondul acestor înțelegeri, se discută și un posibil acord valutar între băncile centrale ale celor două state, menit să protejeze forintul în eventualitatea unei crize financiare.
La final, bilanțul vizitei e ambiguu: Orban a obținut o derogare temporară și un plus de stabilitate internă, dar și-a legat economia de un nou partener dominant. Criticii vorbesc despre o tranziție de la dependența de Est la una de Vest. Guvernul de la Budapesta preferă însă formula optimistă – diversificare strategică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
