Prima reuniune la nivel înalt a Alianței Atlantice de după instalarea, în SUA, a Administrației Biden s-a desfășurat în zilele de 17 și 18 februarie 2021.
Reuniunea s-a desfășurat la nivel de miniștri ai Apărării, iar Statele Unite au fost reprezentate la NATO, pentru prima dată, de noul secretar al Apărării, Lloyd J. Austin, numit în funcție de președintele Joe Biden. Lucrările au fost prezidate, de la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Discuțiile au vizat subiecte privind programul “NATO 2030”, precum şi “în relaţie cu implementarea posturii colective de descurajare şi apărare, partajarea echitabilă a responsabilităţilor (burden-sharing) şi agenda transatlantică de securitate”, a anunțat, printr-un comunicat de presă, Ministerul român al Apărării.
România a fost reprezentată la reuniunea NATO de ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă. Acesta a exprimat sprijinul României pentru continuarea procesului “NATO 2030” şi a evidenţiat angajamentul ţării noastre privind asigurarea cheltuielilor pentru apărare, în linie cu deciziile şi cerinţele specifice la nivel aliat.
“De la angajamentul de acordare a 2 la sută din PIB am gândit o angajare predictibilă pentru zece ani, ce ne va permite o planificare multianuală pentru înzestrare și dezvoltare”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
Ministrul Nicolae Ciucă a exprimat sprijinul României pentru continuarea procesului “NATO 2030” şi a confirmat angajamentul de asigurare a cheltuielilor pentru apărare. De asemenea, ministrul Ciucă a reiterat susţinerea României pentru aprofundarea procesului de adaptare şi consolidare a posturii Alianţei de descurajare şi apărare.
„Mesajul meu către omologii mei va fi clar. Trebuie să ne consultăm, să decidem împreună şi să acţionăm împreună. Sunt convins că Statele Unite sunt mult mai puternice atunci când lucrează în echipă”
Lloyd J. Austin,
Secretarul Apărării al Statelor Unite
Secretarul american al Apărării a confirmat punctul de vedere exprimat de președintele Biden, conform căruia SUA își vor consulta aliații în ceea ce privește NATO.
Un element important al reuniunii NATO a fost desfășurarea unei sesiuni speciale, cu participarea Finlandei şi Suediei – ţări neutre, dar care sunt partenere ale Alianţei. La această sesiune a participat și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri europene şi politica de securitate, Joseph Borell. Discuțiile s-au referit la provocările şi ameninţările de securitate comune, față de NATO și față de întreg continentul european, în vederea identificării de soluţii pentru gestionarea eficientă a acestora, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea cooperării NATO – UE.
Ministrul român al Apărării, Nicolae Ciucă, “a subliniat rolul fundamental al relaţiei transatlantice pentru securitatea şi apărarea europeană şi a evidenţiat poziţia centrală a aspectelor securitare privind Flancul Estic al NATO pentru agenda prioritară de lucru a aliaţilor”, a precizat un comunicat al MApN.
Pentru Statele Unite, sub mandatul președintelui Biden, România va rămâne un aliat esențial, cel mai important de pe Flancul Estic al NATO.
În anul fiscal 2021, Congresul SUA a aprobat o sumă uriașă pentru investiții militare în România: 130,5 milioane de dolari. Întreaga sumă este repartizată pentru baza de la Câmpia Turzii, care aparține Forțelor Aeriene Române. Banii vor servi pentru modernizarea Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii, care este, deja, una dintre cele moderne unități ale Armatei Române. În plus față de situația actuală, ea va deveni o bază – cheie pentru operațiunile Statelor Unite în estul Europei și în zona Mării Negre. Pentru Forțele Aeriene ale SUA (US Air Force), aerodromul de la Câmpia Turzii va avea un rol esențial.
