România vrea să obțină fonduri în valoare de 4 miliarde de dolari în condiții financiare foarte avantajoase oferite de către guvernul Statelor Unite prin intermediul mecanismului FMF (Foreign Military Financing – Finanţare Militară Externă).
Astfel, Ministerul Finanţelor propune adaptarea cadrului legislativ pentru a putea accesa instrumente de finanţare pentru proiecte de interes strategic naţional, inclusiv de apărare şi securitate naţională.
Instituția “a publicat în transparenţă un proiect de act normativ care să reglementeze posibilitatea Guvernului României de diversificare a instrumentelor de finanţare specifice puse la dispoziţie de guverne şi entităţi guvernamentale pentru proiecte de interes strategic naţional, inclusiv de apărare şi securitate naţională”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe.
Nota de fundamentare a proiectului de act normativ menţionează că pentru asigurarea nevoilor urgente de capabilităţi militare este necesară identificarea şi diversificarea instrumentelor de finanţare a achiziţiei de tehnică şi echipamente militare. În document este menționată suma de 4 miliarde de dolari sub formă de împrumuturi directe și până la 8 de miliarde de dolari prin împrumuturi de pe piețele financiare, garantate de către guvernul SUA.
“În contextul derulării cu Guvernul SUA a unor programe de înzestrare cu impact semnificativ asupra dezvoltării capabilităţilor militare, coroborat cu situaţia actuală de securitate regională, reprezentaţii Guvernului SUA au informat partea română cu privire la posibilitatea accesării de fonduri, în condiţii avantajoase, prin mecanismul FMF (Foreign Military Financing – Finanţare Militară Externă) pentru finanţarea unor contracte de achiziţii în scop militar încheiate cu departamente/agenţii coordonate de către Departamentul Apărării din SUA”, se arată în document.
De asemenea, conform sursei citate, în cadrul mecanismului FMF sunt aprobate fonduri la dispoziţie de până la 4 miliarde de dolari pentru împrumuturi directe, cu posibilitate de rambursare în 12 ani, după o perioadă de graţie de un an de la data efectuării primei trageri, la o dobândă avantajoasă (apropiată de costul de finanţare al SUA, respectiv ratele de dobândă ale obligaţiunilor emise de Trezoreria SUA la care se adaugă o marjă), precum şi fonduri de până la 8 miliarde de dolari, atrase prin contractarea de împrumuturi din pieţele financiare, garantate de către Guvernul SUA.
„Disponibilitatea acestor sume se modifică pe măsură ce se încheie acorduri de împrumut cu partenerii. Polonia a fost singurul stat care a beneficiat anterior de acest program”, mai informează documentul.
Achiziționarea de avioane F-35, cea mai posibilă direcție a fondurilor SUA
Cel mai probabil, fondurile pe care țara noastră își propune să le atragă de la Washington se vor întoarce tot și Statele Unite.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvar, declara luna trecută că România se așteaptă să semneze un acord cu producătorul american Lockheed Martin, pentru achiziționarea de avioane de luptă F-35 de ultimă generație încă din toamna acestui an. Conform companiei, F-35 este cel mai avansat avion de luptă la nivel mondial, proiectat pentru superioritate aeriană și misiuni de atac. De asemenea, F-35 are capacități de război electronic, supraveghere și recunoaștere.
Pentru România, achiziționarea acestor avioane reprezintă un salt semnificativ în capacitățile sale militare, aliniindu-se la obiectivele mai ample ale NATO de a menține o postură defensivă puternică în regiune.
MApN a solicitat încă de anul trecut aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a acordurilor aferente achiziţiei a 32 de avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generaţia a V-a, F-35”, prin programul de asistenţă de securitate Foreign Military Sales (FMS).
„Faza I a programului de înzestrare va fi iniţiată în anul 2023 şi presupune achiziţia a 32 de avioane F-35, de motoare, a Suportului logistic iniţial a Serviciilor de instruire, de simulatoare de zbor şi de muniţii aer-aer şi sol-sol, pentru o valoare estimată de 6.5 miliarde USD, iar cantităţile de echipamente, altele decât aeronavele, ce vor fi achiziţionare urmează a fi stabilite cu exactitate după iniţierea procedurii de atribuire a respectivului contract de achiziţie”, se arată în solicitarea MApN.
Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, la acel moment, de solicitarea Ministerului Apărării Naţionale privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurii de atribuire a acordurilor aferente achiziţiei a 32 de avioane F-35.
În prezent, la nivel european, avioanele F-35 se află în diferite faze de achiziție în 11 țări, dintre care 10 sunt state membre NATO (Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Italia, Norvegia, Belgia, Polonia, Finlanda, Germania și Cehia) și Elveția, cu Grecia (40 de aeronave) și România (32 de avioane) aflate în așteptare.
România, printre obiectivele pe care marina rusă se antrenează să le țintească cu rachete nucleare
Decizia de a întări capacitățile militare ale României este determinată și de contextul geopolitic și de pericolele în creștere de la graniță.
Potrivit unor dosare secrete văzute de Financial Times (FT), Rusia şi-a antrenat marina pentru a ţinti obiective din interiorul Europei, inclusiv din România, cu rachete cu capacitate nucleară într-un potenţial conflict cu NATO.
FT a relatat anterior, pe baza aceleiaşi arhive de 29 de dosare militare ruse secrete, că Moscova a repetat utilizarea armelor nucleare tactice în primele etape ale unui conflict cu o mare putere mondială.
Hărţile, care au fost realizate mai degrabă în scopuri de prezentare decât pentru utilizare operaţională, menţionează FT, ilustrează un eşantion de 32 de ţinte NATO din Europa pentru flotele navale ale Rusiei.
Astfel, ţintele flotei ruse din Marea Baltică se află în mare parte în Norvegia şi Germania – inclusiv baza navală din Bergen, precum şi amplasamente radar şi facilităţi ale forţelor speciale.
Flota Rusiei din Marea Nordului ar trebui să ţintească obiective industriale de apărare, cum ar fi şantierul naval de submarine de la Barrow-in-Furness, în nord-vestul Angliei. O ţintă de lângă Hull poate fi un sit industrial – este marcată cu un coş de fum.
Prezentarea ilustrează, de asemenea, modul în care doctrina sa s-ar putea aplica în eventuale războaie în Marea Neagră, Marea Caspică, dar şi în Pacific.
În ceea ce priveşte Marea Neagră, pe harta respectivă figurează trei ţinte din România (aparent baza Deveselu, baza Mihail Kogălniceanu şi podul Giurgiu-Ruse), două din Bulgaria şi cinci din Turcia.
