Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a găzduit, luni, la Palatul Regal, în Sufrageria de Stat, Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic, ASR Principele Radu mulțumind cu acest prilej reprezentanților Corpului Diplomatic acreditat la București pentru ‘dragostea și atașamentul’ față de țara noastră.
‘160 de ani este mult timp după standardele românești. În această parte a lumii, după cum știți, se întâmplă lucruri și nimic nu durează prea mult. La fiecare 50 de ani, are loc o rearanjare geopolitică care pune țara noastră la încercare. Și însuși faptul că timp de atâția ani am reușit să continuăm această superbă tradiție ne dă speranță, mândrie și un sentiment de continuitate, pe care îl prețuim foarte mult. Excelențele Voastre sunt foarte des la Palatul Elisabeta și aflăm, de asemenea, foarte des despre demersurile dumneavoastră publice. Așadar, dorim să vă mulțumim foarte mult pentru prietenia dumneavoastră, pentru profesionalismul dumneavoastră, pentru generozitatea dumneavoastră și pentru dragostea și atașamentul dumneavoastră față de țara noastră’, a transmis Principele Radu.
Mircea Abrudean: Europa se confruntă din nou cu războiul
Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, prezent la eveniment, a evidențiat rolul ‘constant’ al Casei Regale pe calea euro-atlantică și a apartenenței la Uniunea Europeană a României, subliniind că țara noastră este pregătită să colaboreze cu membrii Corpului Diplomatic cu ‘claritate’, ‘consecvență și ‘încredere’.
‘România prețuiește dialogul, parteneriatul și responsabilitatea. Serviți aici într-o perioadă de schimbări profunde. Din păcate, Europa se confruntă din nou cu războiul, concurența strategică s-a intensificat, iar regulile multilaterale se confruntă cu o presiune constantă. În acest context, diplomația nu este protocol, diplomația înseamnă securitate și încredere construite prin efort zilnic. Pentru România, diplomația a însemnat întotdeauna alegere. Noi alegem democrația. Am ales calea euro-atlantică și Uniunea Europeană. Aceste alegeri ne-au modelat instituțiile, economia și locul în lume’, a afirmat Abrudean.
Decan Corpul Diplomatic: Diplomația construiește punți de fraternitate
Decanul Corpului Diplomatic străin din România, Monseniorul Giampiero Gloder, Nunțiul Apostolic, a elogiat ‘rolul pe care Familia Regală l-a jucat în istoria României și continuă să îl susțină și astăzi’.
‘Este o onoare pentru mine, în calitate de decan al Corpului Diplomatic, să pot transmite Majestății Voastre și Familiei Regale, în numele tuturor colegilor mei, salutări respectuoase și cordiale, cu ocazia încheierii anului curent și a sfârșitului de an în curs. Majestatea Voastră, avem plăcerea să vă transmitem încă o dată sincera noastră recunoștință pentru invitația dumneavoastră generoasă, precum și pentru cuvintele, chiar atât de gândite și înțelepte, pe care ni le adresați. Și mai presus de toate, pentru rolul pe care Familia Regală l-a jucat în istoria României și continuă să îl susțină și astăzi, ca un simbol trainic al unității națiunii. (…) Misiunea diplomației se îndreaptă în aceeași direcție, căutând să construiască în interiorul națiunilor și între națiuni punți de fraternitate, mai degrabă decât ziduri de dezbinare în numele tuturor ambasadorilor acreditați în România și al celorlalți șefi de misiune, doresc să reînnoiesc Majestății Voastre și întregii Familii Regale cele mai calde urări de fericire și pace. Crăciun fericit și un an nou liniștit’, a transmis înaltul prelat.
Alături de Majestatea Sa, la ceremonie, care a debutat cu intonarea Imnului Regal, de către Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, au fost prezente Alteța Sa Regală Principesa Elena, Alteța Sa Regală Principesa Sofia și Alteța Sa Regală Principesa Maria.
La seara regală au luat parte general-locotenentul Dragoș Dumitru Iacob, secretarul de stat Luca Niculescu, secretarul de stat Ana Tinca, secretarul de stat Dragoș Hotea și consilierul de stat Luminița Odobescu, șefi ai misiunilor diplomatice bilaterale și multilaterale acreditate în România și membri ai Casei Majestății Sale.
Și-au dat concursul Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale și Brigada 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’.
Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române: Regele Mihai nu și-a pierdut niciodată încrederea în angajamentul Statelor Unite față de libertatea Europei
„Excelența Voastră Nunțiul Apostolic, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,
Sunt bucuroasă să vă spun bun-venit în această seară la Palatul Regal. Tradiția serilor de sfârșit de an în onoarea Corpului Diplomatic acreditat în țara noastră datează din vremea Regelui Carol I în secolul al XIX-lea și a fost reluată de Regele Mihai l după căderea dictaturii comuniste.
Vă mulțumim pentru prezența în această seară, dar mai ales pentru prietenia și contribuția personală la dezvoltarea relațiilor dintre țările voastre și România. Unii spun că, în era comunicațiilor electronice instantanee și a rețelelor sociale, misiunile diplomatice nu mai sunt necesare, deoarece liderii lumii se pot contacta unii pe alții instantaneu. Nu împărtășim această idee simplistă. De fapt, se poate spune că, într-o eră a videoclipurilor și a știrilor false, contactele personale pe care le realizați între națiuni nu au fost niciodată mai necesare, iar vocea autentică, personală pe care o reprezentați în relațiile noastre diplomatice bilaterale și multilaterale este mai necesară ca oricând.
Și, pentru că avem printre noi pe Nunțiul Apostolic, să salutăm proclamarea Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea și, de asemenea, acțiunile sale publice ulterioare. Călătoriile curajoase ale Suveranului Pontif în zonele de conflict și pericol și sprijinul său deschis pentru demnitatea cetățenilor și a națiunilor au fost unele dintre cele mai încurajatoare și înălțătoare evoluții ale acestui an.
Așa cum am văzut recent la sfințirea Catedralei noastre Naționale, credința rămâne călăuza morală, liantul necesar care leagă națiunile noastre. Chiar într-o perioadă în care cinismul este la modă, credința neclintită în umanitate și în anumite principii morale rămâne indispensabilă. În curând, vom sărbători nașterea Domnului Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. Dar, indiferent de religia sau crezul pe care le avem, să nu uităm niciodată că ceea ce ne unește este mult mai important decât ceea ce ne deosebește. Aceste două evenimente spirituale-cheie ale anului sunt dovezi puternice ale acestui adevăr.
Desigur, am trecut anul acesta și prin schimbări politice profunde, precum alegerile din mai în România și alegerile parlamentare din septembrie din Republica Moldova. Ambele au fost considerate – și așa au și fost – examene decisive, nu doar pentru clasa noastră politică, ci și pentru temelia sistemului nostru democratic. Și, în linii mari, examenele au fost trecute cu succes.
Așa cum am subliniat anul trecut, ceea ce s-a întâmplat în România în timpul alegerilor din 2024 și 2025 nu a fost ceva nou. Oamenii simt că, deși au dreptul de a vota, nu au puterea de a-și schimba soarta. De aceea, ei se simt atrași de curente politice care promit o ruptură completă cu trecutul și care oferă presupuse soluții care nu implică niciun cost. Dar, chiar și oamenii care nu sunt atrași de acest fel de curente politice vor să vadă fețe noi și să experimenteze noi feluri de guvernare. Din acest punct de vedere, ceea ce s-a întâmplat în România s-a întâmplat în majoritatea țărilor europene.
Totuși, la o privire mai atentă la sfârșitul acestui an, există câteva aspecte bune ale evenimentelor politice recente, iar ele merită menționate.
Primul este ca instituțiile noastre democratice rămân puternice. Oricât de multe critici au adus oamenii instanțelor și comisiilor de supraveghere electorală, alegerile au avut loc, voturile au fost numărate și numărătoarea finală a fost acceptată ca fiind corectă. După cum vă amintiți, luând în considerare pasiunile generate de alegeri, niciuna dintre aceste realizări nu era garantată sau evidentă la momentul respectiv.
Al doilea rezultat bun, demn de menționat, este că procesul electoral din România a servit drept avertisment pentru un întreg continent, cu privire la amploarea pericolului interferențelor străine în alegeri și al manipulării electorale prin implicarea platformelor de Social Media. Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele procese electorale este acum studiat de guverne din întreaga lume; nu am reușit să anticipăm subminarea sistemului nostru electoral, dar am reușit să o înlăturăm.
O semnificativă victorie comună a țărilor noastre au fost alegerile din Republica Moldova, care au asigurat continuarea căii și vocației europene a țării, în ciuda unei campanii similare, finanțată din străinătate, pentru destabilizarea țării și discreditarea procesului său electoral. Aceasta a fost izbânda cetățenilor Republicii Moldova și a liderilor lor. Dar a fost și o izbândă pentru toți românii, pentru Guvernul României, neclintit în hotărârea de a sprijini economia țării-surori și autoritățile de la Chișinău, care nu s-au lăsat descurajate de agresiune și intimidare. Drumul comun al românilor de pe ambele părți ale Prutului în cadrul Uniunii Europene este, prin urmare, larg deschis.
Din păcate, însă, 2025 a fost și anul încercărilor, cu dificultăți mai mari decât în anul precedent. Invazia Rusiei în Ucraina a continuat neîntreruptă. Sunt mândră că țara mea a rămas fermă în sprijinul său pentru Ucraina și a crescut asistența militară și umanitară. Să păstrăm însă în minte că sacrificiile din ultimii ani vor fi probabil urmate de sacrificii și mai mari, în următorii ani.
Războiul din Ucraina a durat aproape la fel de mult ca Primul Război Mondial, iar urmele lui vor rămâne mult timp de-acum încolo. Indiferent ce se va întâmpla – fie că va exista un armistițiu, fie că luptele vor continua – reconstrucția Ucrainei va fi o întreprindere uriașă, necesitând sacrificii din partea tuturor națiunilor europene. Iar aceste sacrificii vor fi imposibile fără unitatea europeană și fără menținerea legăturilor puternice dintre Europa și apropiații noștri aliați nord-americani, Canada și Statele Unite.
După cum știm, anul acesta a fost dominat de dezbateri pe această temă, cu opinii divergente și cu pasiuni puternice care au străbătut Atlanticul. Acest lucru nu este nici surprinzător, nici neapărat ceva rău: la mai bine de opt decenii de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și la mai mult de trei decenii de la sfârșitul Războiului Rece în Europa, este timpul să facem un “audit” al relațiilor trans-atlantice.
Nimeni nu pune la îndoială faptul că europenii ar trebui să contribuie mai mult la propriile măsuri de securitate; surpriza nu este, așadar, că Statele Unite cer Europei acum o recalibrare a măsurilor de apărare, surpriza este că americanii au fost atât de răbdători cu generații de lideri europeni anteriori, care au ignorat astfel de cereri din partea Washington-ului. Dacă vrem ca alții să ia în serios securitatea și apărarea noastră, noi suntem primii care trebuie să le luăm în serios.
În același timp, să facem un efort mai mare de a reaminti aliaților noștri din SUA și Canada că legăturile noastre trans-atlantice sunt mai profunde decât schimburile economice sau contribuțiile financiare la NATO. De-a lungul vieții sale, și în ciuda multor speranțe năruite și dezamăgiri, Regele Mihai nu și-a pierdut niciodată încrederea în angajamentul Statelor Unite față de libertatea Europei. Una dintre primele călătorii pe care tatăl meu le-a făcut după exilarea sa de către comuniști a fost în Statele Unite, pentru a milita pentru libertatea românilor. Și, deși românii au trebuit să stea patru decenii sub dictatura comunistă, Regele Mihai a continuat să creadă că România va prospera doar atunci când va fi ancorată în legătură puternică dintre națiunile europene și SUA.
Generația de lideri a Regelui Mihai nu mai este printre noi. Dar este datoria generației actuale să reînvie spiritul de cooperare transatlantică, amintindu-le aliaților americani că nu au parteneri mai puternici și mai de încredere decât europenii. Este adevărat, nu va fi ușor de convins Washington-ul de acest lucru. Dar este o muncă necesară și una pe care Familia Regală Română, împreună cu Guvernul și cu diplomații țării noastre, rămâne hotărâtă să o ducă la bun sfârșit.
Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,
Una dintre datoriile fundamentale ale Familiei Regale este să asigure o continuitate istorică a devotamentului față de interesele și obiectivele națiunii, așa că vom continua fără ezitare să facem ceea ce am făcut întotdeauna: să ne menținem încrederea națională și să consolidăm poziția internațională a României.
Facem acest lucru nu doar din mândrie, ci și din necesitate. În ciuda tuturor problemelor și dificultăților, România nu a fost niciodată mai apărată și mai prosperă decât este astăzi. Românii nu au fost niciodată mai liberi să călătorească și să-și îndeplinească aspirațiile și activitățile lor decât sunt astăzi. S-ar putea face toate acestea mai bine? Desigur, dar nu ne putem îmbunătăți această condiție decât dacă avem încredere în situația noastră actuală.
Ne angajăm să continuăm să facem toate acestea, atât acasă, cât și în străinătate, cu ajutorul și cu prietenia voastră. Întreaga mea familie vă urează vouă și tuturor celor dragi un Crăciun și un An Nou fericit!”, a transmis Majestatea Sa Custodele Coroanei la Seara Regală pentru Corpul Diplomatic.
Serile Regale în onoarea Corpului Diplomatic au început în anul 1866, în primul an de domnie al Principelui Suveran Carol I. Din acel an, în preajma fiecărui An Nou, Regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I au păstrat neîntrerupt tradiția onorării legăturilor diplomatice dintre România și țările lumii.
După o întrerupere de cinci decenii, Regele Mihai I a reluat tradiția Serilor Regale anuale ale Corpului Diplomatic în decembrie 1997, la București.
Custodele Coroanei a găzduit personal aceste evenimente, neîntrerupt, începând din anul 2009. Serile au avut loc la Palatul Elisabeta, în Holul de Onoare al Castelului Peleș și, din anul 2016, în Sala Tronului din Palatul Regal.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
