15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăȘtirile zileiRomânia poate fi pusă să plătească staționarea militarilor americani pe teritoriul ei

România poate fi pusă să plătească staționarea militarilor americani pe teritoriul ei

Potrivit unui anunț de acum două săptămâni al ministrului Apărării, Gabriel Leș, peste 500 de militari din Forțele Terestre ale SUA, însoțiți de mașini de luptă, sosesc în România și vor rămâne pe teritoriul țării noastre timp de nouă luni. De-a lungul anului 2019, acești soldași vor fi staționați la baza militară de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța).

În anii trecuți, asemenea anunțuri erau tonice pentru români, dar în viitorul apropiat, situația ar putea deveni mai complicată. Pentru că, acum o săptămână, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că țările care vor să aibă militari americani pe teritoriul lor, militari care, implicit, le asigură protecția, vor trebui să achite Statelor Unite costul dislocării acestor soldați pe teritoriul lor, plus un procent de 50 la sută.

Acest anunț ar sugera intenția administrației Trump de a schimba regulile jocului în relațiile Statelor Unite cu statele aliate și partenere.

Ideea de a cere bani țărilor care găzduiesc militari americani fusese evocată de președintele Trump și anul trecut. Astfel, în iunie 2018, publicația Washington Post dezvăluia că liderul de la Casa Albă s-ar fi declarat șocat de efectivul extrem de mare al militarilor americani staționați în Germania. Dintre toate țările europene, Germania este cea care găzduiește cel mai mare număr de militari americani – circa 35.000 de oameni.

Ca urmare a poziției exprimate de Donald Trump, Departamentul Apărării ar fi început să studieze fie posibilitatea mutării militarilor americani din Germania în Polonia, fie retragerea lor în SUA. Dar o asemenea variantă ar fi greu de pus în practică, întrucât în Germania funcționează câteva instituții strategice ale SUA. Unul dintre acestea este centrul medical regional de la Landstuhl, celălalt este Baza Aeriană Ramstein.

 

„Noi dorim costul plus 50 la sută“

Statele Unite ar avea, în prezent, circa 600 de locații din străinătate unde sunt staționați militari americani. Dintre acestea, cele mai numeroase ar fi cele din Germania (180), Japonia (120) și Coreea de Sud (80). Cel puțin în cazul militarilor americani din Coreea de Sud, președintele Trump a precizat că nu se gândește la retragerea lor. În schimb, potrivit Bloomberg, liderul de la Casa Albă ar fi declarat, încă din luna ianuarie 2019, că „țările bogate pe care le protejăm sunt sub observație. Nu putem să mai fim nebuni (adică să riscăm – n.n.) pentru alții”.

În cazul militarilor americani din Coreea de Sud, consilierul pentru Securitate al președintelui Trump, John Bolton, a precizat că „noi dorim costul plus 50 la sută”. În cazul altor țări nu au fost indicate asemenea procente, dar se poate presupune că ele vor fi similare.

Potrivit lui David Ochmanek, cercetător la Rand Corporation, Germania plătește acum circa un miliard de dolari pe an, ceea ce reprezintă circa 28 la sută din costul staționării trupelor americane de pe teritoriul ei. Dar dacă se va aplica principiul „costul plus 50”, sumele plătite de Germania către SUA vor trebui să crească, așa cum vor crește și sumele plătite de Japonia sau de Coreea de Sud. De altfel, Coreea de Sud a negociat deja cu SUA ideea acestor plăți și s-a căzut de acord cu majorarea lor cu circa 8 la sută, ceea ce ar însemna plata a circa 890 de milioane de dolari, către SUA, pentru anul 2019.

 

Unele țări vor deja să scape de militarii americani

Ideea majorării acestor contribuții este însă complicată și de faptul că, în mai multe țări, inclusiv în Germania și în Japonia, există curente de opinie, în rândurile populației, care se opun prezenței militarilor americani.

“Vom vedea dispute interne pe tema acestor baze militare dacă vom redeschide discuția”, a subliniat MacKenzie Eaglen, expert în politici de apărare la American Enterprise Institute.

Pe teritoriul României, cele mai numeroase contingente americane sunt staționate la Mihail Kogălniceanu, unde se află, în principal, trupe terestre, și la Deveselu, unde se află militari din cadrul Forțelor Navale (locația de la Deveselu având, din punctul de vedere al SUA, statutul unei baze navale, întrucât sistemul antirachetă american este operat de Forțele Navale). Efective americane mai mici sunt trimise, periodic, și în poligoanele de la Cincu (județul Brașov) sau Smârdan (județul Galați), precum și la aerodromul Câmpia Turzii, pentru diferite exerciții militare.

În prezent, toți acești militari americani (mai puțini de o mie, în toate locațiile) sunt trimiși în România prin rotație. Dar încă de anul trecut, partea română a cerut Statelor Unite să staționeze permanent trupe pe teritoriul României, ca o formă de descurajare a politicii agresive a Rusiei în estul Europei. O cerere similară a fost înaintată Statelor Unite și din partea Poloniei.

În cazul României, pe de altă parte, Rusia a cerut retragerea elementelor scutului antirachetă de pe teritoriul ei. Statele Unite nu vor accepta probabil o asemenea cerere, dar este posibil ca România să fie nevoită să plătească în plus.

O “scuză” pentru România ar putea fi aceea că, spre deosebire de alte țări din NATO, ea a acceptat să-și majoreze cheltuielile pentru Apărare la 2 la sută din PIB.

Nu este de neglijat nici faptul că România are deja achiziții semnificative de armament din Statele Unite, iar acest element va cântări, cu siguranță, în momentul în care Administrația SUA ar dori să ceară bani în schimbul militarilor trimiși la Mihail Kogălniceanu.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Atentat Moscova: bilanțul atacului a ajuns la 143 de morți

Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic, analiză

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe deplin scăderile din timpul  pandemiei, estimările inițiale indicând chiar o creștere de 2% peste nivelurile...

Curățenia de primăvară bate la ușă! Pregătește-te cu produse profesionale care să-ți facă munca mai ușoară!

Anotimpul renașterii, cel în care revine prospețimea și aduce cu sine prospețimea și căldura, primăvara este și momentul ideal pentru a face curățenie în...
Ultima oră
Pe aceeași temă