Marea Neagră, zona de “ciocnire” a intereselor economice și strategice ale Rusiei și ale NATO, a fost scena unui nou incident militar. Patru avioane militare ale Rusiei s-au apropiat până la limita spațiului aerian al NATO – mai precis, până la limita spațiului aerian al României, al Bulgariei și al Turciei. Prima țară care a fost vizată de această provocare a Rusiei a fost România – poate din cauză că, dintre cele trei state NATO menționate, ea este și cea mai apropiată geografic de Rusia.
La această acțiune agresivă, Rusia nu a folosit avioane militare de transport – ca în alte momente – ci chiar avioane de luptă: două model Tu-22 și două model Su 27.
Fiecare dintre cele trei țări NATO riverane Mării Negre a ripostat ridicând în aer ceea ce avea în dotarea curentă, ceea ce face plauzibilă ipoteza că Rusia a dorit, prin acest exercițiu aerian, să verifice potențialul de luptă al României, Bulgariei și Turciei. Concret, România a trimis la interceptare două avioane MiG 21 LanceR – situație cel puțin șocantă, în condițiile în care acest model de avion, uzat fizic și moral, trebuia scos definitiv din exploatare de vreo zece ani.
“Cele două avioane MiG 21 LanceR, care se aflau în serviciul de Poliție Aeriană, au decolat la solicitarea Comandamentului Aliat al NATO, au urmărit traseul de zbor al aeronavelor rusești, după care au fost preluate pe traiectul lor de zbor de aeronave ale forțelor aeriene bulgare și, la final, de aeronave ale forțelor aeriene din Turcia”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, col. Constantin Spînu.
De ce n-am folosit avioane F-16?
Reprezentanții MApN nu au explicat de ce România nu a folosit, împotriva aeronavelor rusești, avioane F-16, cele mai noi din dotarea actuală a Forțelor Aeriene Române, și care, teoretic, ar trebui să fie operaționale. MApN are deja 12 avioane F-16 și urmează să mai primească încă asemenea cinci aeronave, care sunt deja achiziționate, ceea ce ar permite formarea unei prime escadrile complete. Avioanele F-16 deja intrate în dotare folosesc Baza Aeriană de la Borcea – una dintre cele mai moderne din România. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, anunța recent că România ar dori să cumpere și o a doua escadrilă de avioane F-16.
După îndepărtarea de spațiul aerian al României, cele patru aeronave rusești s-au apropiat de litoralul Bulgariei și, în final, de cel al Turciei. Bulgaria a ridicat în aer două avioane MiG 29, iar Turcia a întâmpinat avioanele rusești cu două avioane F-16.
Trebuie amintit că avioanele MiG 21 și MiG 29 sunt produse în fosta URSS și sunt chiar mai vechi decât Suhoi 27 – cele trimise acum de Rusia spre România și spre Bulgaria. Ce-i drept, MiG 21 a fost ulterior modernizat, rezultând versiunea MiG 21 LanceR. MiG 29 este mai nou decât MiG 21 dar mai vechi decât Suhoi 27. Drept urmare, dacă s-ar fi deschis focul, șansele avioanelor României sau Bulgariei de a câștiga lupta aeriană ar fi fost extrem de discutabile.
Tehnic vorbind, Su-27 este comparabil cu F-16. Astfel că, într-o luptă reală, factorul decisiv este experiența pilotului.
Rusia folosește în mod frecvent aeronave Suhoi 27 în zona estică a Europei. De exemplu, acum doi ani, un asemenea avion a fost interceptat tot în apropierea spațiului aerian al României. De asemenea, în martie 2020, un avion Suhoi 27 al Rusiei s-a prăbușit în Marea Neagră, motivul oficial invocat de Moscova fiind condițiile meteo dificile.
Interesantă este implicarea, în scenariul aplicat acum două zile de ruși, a avioanelor Tu-22. Ca aeronave de bombardament, acestea au capacitatea de a lua la bord și arme nucleare. Se poate presupune că ele nu au avut, acum, o asemenea încărcătură, dar au fost incluse în formațiunea aeriană a Rusiei pentru a simula o amenințare cât mai apropiată de una reală.
“Nimic din ceea ce s-a întâmplat ieri nu a fost surprinzător și nu cred că ne puteau lua prin surprindere. Forțele aeriene ale NATO au capacitatea să reacționeze de fiecare dată cu promptitudine. Suntem obișnuiți cu o astfel de evoluție a aeronavelor rusești”, a explicat, miercuri seară, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu.
