17.5 C
București
luni, 20 septembrie 2021

Sub masca apartenenței României la UE, Transilvania e prezentată ca stat independent

Integrarea României, a Ungariei și a altor țări ex-comuniste în Uniunea Europeană tinde a fi folosită de unii politicieni drept pretext pentru a “șterge” granițele oficiale ale statelor și pentru a sugera altele noi. O asemenea procedură promovează denumirea “Ținutul Secuiesc“, despre care se afirmă că face parte din Transilvania – fără a mai spune că Transilvania face parte din România. În plus, numele Transilvaniei este prezentat doar în varianta sa din limba engleză, nu și în limba română.

Un exemplu concret este al unui produs care se vinde, în aceste zile, în marile magazine din București. Este vorba de o marcă de bere produsă de o fabrică din localitatea Sânsimion (județul Harghita). Pe etichetele de pe sticlă nu se pomenește deloc numele României. Mai întâi se precizează, în engleză, că este o „Bere transilvăneană” și se afișează o stemă cu o stea și o semilună – similară celei a “Ținutului Secuiesc“. Apoi, pe spatele sticlei, scrie că această bere este produsă în “Csikszentsimon, Hargita Megye, Szekelyföld”. Urmează încă o precizare: “Szekelyföldön keszult”, ceea ce s-ar traduce prin “Produs în Ținutul Secuiesc”.

Dar în versiunea în limba română, informațiile de pe aceeași etichetă sunt următoarele: „Sânsimion,Harghita, produs în UE”. Cu alte cuvinte, Harghita ar fi în “Ținutul Secuiesc”, care, la rândul lui, ar fi în UE (!!). Numele Transilvaniei apare doar în limba engleză, iar numele României nu apare în niciun fel.

Drept comparație, iată cum sunt inscripționate alte produse alimentare, cumpărate în aceeași zi, 11 noiembrie, din același hypermarket. Pe ambalajul faimoasei ape minerale Borsec se menționează următoarele: “Borsec, Harghita, România” și, în plus, “Fondat 1806” (când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic, nu din România). Totuși, pe apa Borsec scrie “Harghita, România”, nicidecum „Hargita Megye, Szekelyföld”!

Tot pentru comparație, iată ce scrie pe un alt produs – un vin provenit din Republica Moldova: “Fabricat în Moldova”, “Produs și îmbuteliat de către (…) SRL, R. Moldova, or. Căușani” (or = orașul – n.n.). În plus, pe vinul din Republica Moldova apare și numele firmei care îl comercializează în România.

 

“Jó napot kívánok, PSD! Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc”

Klaus Iohannis,

Președintele României

„PSD nu susține legea privind autonomia Ținutului Secuiesc! PSD va vota împotriva acestui proiect de lege și îl va respinge urgent la Senat, care e cameră decizională. De altfel, PSD a votat împotrivă și în comisiile de specialitate din Camera Deputaților. Acest proiect are numai rapoarte de respingere și avize negative”

Marcel Ciolacu,

Președintele PSD

 

Este obligată o firmă producătoare să menționeze că marfa e fabricată în România?

Pe toate produsele alimentare produse în România pe care le-am verificat, apare precizarea că acestea sunt produse în România.

Este corect ca pe o etichetă comercială să apară denumirea “Szekelyföld”?

Această regiune, care s-ar suprapune cu județele Mureș, Covasna și Harghita, nu este recunoscută oficial nici politic, nici administrativ, nici în România și nici în alte țări.

 

Ciudata inscripționare a acestei beri artizanale, destul de puțin cunoscută la București, poate fi pusă pe seama unei erori a producătorului ei din Harghita.

La o căutare pe internet se găsesc însă informații interesante. Astfel, berea din „Szekelyföld” este produsă de o firmă care și-a început activitatea în anul 2013, fiind înființată de un om de afaceri originar din Miercurea Ciuc și care declară despre el însuși că este secui. În anul 2014, firma ar fi obţinut dreptul de utilizare a mărcii “Produs secuiesc” pentru ambele sale tipuri de bere.

Pe de altă parte însă, potrivit site-ului punctul.ro, firma din Sânsimion ar fi avut o reclamație, în urma căreia a fost chiar amendată de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor. Motivul a fost organizarea un concurs cu premii care se mediatiza doar în limba maghiară, nu și în limba română. În prezent, circa jumătate din producția de bere a fabricii se vinde în Ungaria, iar restul în România, Slovacia și Serbia.

Conexiunile politice internaționale ale acestei afaceri locale din România apar din informații care susțin că firma din județul Harghita beneficiază de sprijinul… premierului Ungariei, Viktor Orban. Astfel, un colaborator apropiat al premierului Viktor Orban, Janos Lazar, ar fi venit de la Budapesta în România, până în localitatea Sânsimion, unde a discutat cu patronul secui al fabricii de bere. Pe de altă parte, Guvernul de la Budapesta ar fi făcut și presiuni asupra unei faimoase firme de bere cu sediul central în Olanda, firmă care avea, în acea perioadă, un proces cu mica firmă de bere din Harghita. Teoretic, procesul a fost câștigat de firma olandeză, dar în final cei doi producători de bere au căzut la pace. Ambii își vând acum simultan produsele în România, sub denumiri care seamănă unele cu celelalte. Dar pe cele ale fabricii din Sânsimion scrie că sunt produse în „Szekelyföld”.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă