» Finantele trebuie sa atraga 9,4% din PIB in urmatoarele opt luni.
» Cea mai mare presiune pe buget vine dinspre pensii si salarii.
Ministerul de finante se va confrunta cu o nevoie disperata de bani pana la finalul anului, deoarece, insumate, platile emisiunilor de titluri scadente in acest interval si deficitul bugetar estimat depasesc 50 miliarde lei.
Potrivit analistilor, cea mai mare nevoie de finantare a statului vine dinspre plata pensiilor si salariilor, care se realizeaza tot mai greu pe masura ce criza afecteaza contributorii (companiile si angajatii). Chiar la finalul saptamanii trecute, premierul Emil Boc a spus ca in aprilie statul s-a confruntat cu pericolul real de a nu putea plati salariile si pensiile. Cu toate acestea, reprezentantii Finantelor continua sa comunice un necesar de finantare departe de nevoile reale. Spre exemplu, Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul de Finante, a declarat ieri ca valoarea titlurilor de stat scadente pana la finalul anului este de 11 miliarde lei, desi in realitate aceasta depaseste 24 miliarde lei.
"Nevoile Finantelor pe parcursul anului sunt foarte mari. Conform estimarilor lor (pe baza unui deficit bugetar de 4,7% din PIB), necesarul de finantare pana in decembrie este de 39 miliarde lei, dar noi estimam ca vor avea nevoie de peste 50 miliarde lei. Aici vorbim de emisiunile scadente din mai in decembrie si de nevoile suplimentare ce vor aparea sub forma de deficit bugetar", a declarat Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania. Potrivit analistilor ING, deficitul bugetar din acest an se va ridica la 6,4% din PIB, astfel ca, excluzand deficitul din primul trimestru, de 1,56% din PIB, pentru ultimele trei trimestre analistii se asteapta la un deficit de 4,84% din PIB, echivalentul a 25,7 miliarde lei. Aceasta suma adaugata la emisiunile scadente in perioada mai-decembrie ne conduce la un necesar de cel putin 50 miliarde lei, fara a lua in calcul alte forme de imprumut ale statului.
Deficit bugetar din pensii si salarii
Pentru 2009, statul si-a programat cheltuieli cu personalul bugetar de 41,5 miliarde lei si cheltuieli cu asistenta sociala de 62,8 miliarde lei. "Cu toate ca necesarul pe termen scurt este destul de mare, cred ca vor gasi finantare pentru el, cu sprijinul indirect al BNR. Cea mai mare parte a nevoii de finantare a statului vine, din pacate, dinspre pensii si salarii, si nu din cheltuieli de investitii. Pe de alta parte, cred ca vor impinge toata acesta datorie in 2010, unde deja s-au acumulat datorii scadente importante. Vom avea in continuare presiune pe dobanzi, chiar daca acestea se vor duce usor in jos. Consecinte ale acestei nevoi acute de bani vor fi deprecierea leului, dar si o inflatie mai mare", a spus economistul-sef al ING.
Banii de la UE nu vor finanta deficitul bugetar
"Nimic din aceste nevoi ale Finantelor nu poate fi acoperit din sumele imprumutate de la UE. Legea spune ca banii de la UE au ca destinatie balanta de plati, pentru a compensa eventuale iesiri de capital. Nici macar pentru proiecte de investitii nu pot fi folositi. Doar banii de la Banca Mondiala, BEI si BERD merg catre proiecte de investitii. Imprumutul de la UE are aceeasi destinatie ca si cel de la FMI – balanta de plati –, cu diferenta ca unul este administrat de MFP, iar altul de BNR", a explicat Chidesciuc.
Bancile castiga din disperarea statului
In prezent, Ministerul de Finante se imprumuta de pe piata bancara la dobanzi de 11,5%, iar bancile, la randul lor, se finanteaza prin acorduri bilaterale de la BNR la nivelul dobanzii-cheie, castigand din aceasta "intermediere" o dobanda de 1,5%. Chiar daca s-ar reduce la zero rezervele minime obligatorii la lei, care in prezent sunt la 18%, echivalentul a circa 18 miliarde lei, iar sumele eliberate s-ar duce pe imprumururi catre Finante, suma tot nu ar fi de ajuns pentru necesarul de finantare pe termen scurt. Astfel, cea mai mare parte a acestor imprumuturi este acoperita indirect din resursele BNR, fara a lua in calcul RMO.
