29.3 C
București
miercuri, 17 august 2022
AcasăȘtirile zileiInvestigații România LiberăSalarizarea bugetarilor: legea care pune în dificultate guvernul

Salarizarea bugetarilor: legea care pune în dificultate guvernul

După ce funcţionarii publici au ameninţat cu boicotarea alegerilor locale dacă nu se elimină discrepanţele salariale, premierul Dacian Cioloş a discutat, ieri, la Palatul Victoria cu ministrul Muncii, Ana Costea Moarcăş, despre modificările necesare la Legea salarizării bugetarilor.

„În acest moment, există trei proiecte alternative. De asemenea, în Guvern s-ar lucra la un al patrulea proiect de lege“, a declarat „României libere“ liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. Una din variante e un proiect care să se întindă, ca aplicare, până în 2020, „bazat pe resursele bugetare limitate“ avute la dispoziţie în acest moment, a declarat, la rândul lui, Cioloş.

Salariul mediu brut este acum de 2.777 de lei. În schimb, cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat, raportul dintre salariul minim de bază şi cel maxim fiind de 1 la 15.

Eliminarea discrepanțelor trebuie generalizată

Varianta unu privind salarizarea, conform Digi24, ar aduce un impact bugetar de 55 de miliarde de lei, iar fondul de salarii ar fi de 5,17 miliarde lei. Salariul mediu ar creşte la peste 5.400 de lei. Varianta a doua, a lui Moarcăş,  ce presupune un impact bugetar de 31 de miliarde lei, care ia în calcul o grilă de salarizare total diferită de prima, va face ca fondul lunar de salarii să crească la 3,8 miliarde de lei, iar salariul mediu să ajungă la 4.140 de lei. Varianta a treia, propusă în proiectul de lege al fostului ministru al muncii Rovana Plumb are un impact bugetar de 40 de miliarde lei.

Funcţionarii publici anunţaseră că vor boicota alegerile locale, prin neasigurarea suportului tehnic-administrativ, dacă Legislativul nu elimină discrepanţele salariale existente pe funcţii publice similare. Senatorii şi deputaţii ar fi eliminat discrepanţele salariale pe funcţii publice similare numai pentru funcţionarii publici din instituţiile de prim nivel: Parlamentul, Preşedinţia României, aparatul de lucru al Guvernului şi Curtea de Conturi, susţin reprezentanţii Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).

Bombe pentru economie

Înainte de discuţiile de la Guvern, de ieri, cu ministrul Muncii, prim-ministrul Dacian Cioloş declarase pentru Pro TV: „Nu vom putea creşte toate salariile, dar vom elimina cel puţin de­zechilibrele în interiorul aceleiaşi instituţii şi pe cât posibil şi între instituţii“. Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor a asigurat SNFP că va modifica Ordonanţa 57 privind salarizarea pe anul 2016.

Preşedintele BNS Dumitru Costin a spus „României libere“ că, la învestirea Cabinetului Cio­loş, una dintre condiţiile puse de PSD, pe care premierul şi-a asumat-o, a fost asigurarea unui proiect de lege privind salarizarea personalului bugetar. “Cea care a împins în spaţiul public mesajele a fost Rovana Plumb, fostul ministru al Muncii. PSD ştia că urmează o perioadă critică pentru orice Executiv şi, când s-a dat deoparte de la conducerea României, au pus nişte bombe prin economie şi una dintre ele era şi aceasta. Cabinetul Cioloş a fost condiţionat economic de acest angajament. În plus, a fost stabilită o creştere de 25% a salariilor din Sănătate şi de 15% pentru salariile din Învăţământ, plus alte măriri, ce au dus la o creştere cvasigenerală a salariilor bugetare“, a spus Costin.

Perioadă de grație de un deceniu

Ministrul Muncii, Claudia Ana Morcăş-Costea, a luat în calcul trei variante. Prima e actuala lege a salarizării în sectorul bugetar, care nu a fost aplicată niciodată, a explicat liderul sindical. “Este cea mai coerentă care s-a făcut în domeniu. La ea s-a lucrat aproape un an. S-au făcut evaluări, sau construit grile, cu experţi neutri de la Banca Mondială. Când a fost gata această lege, trebuiau să se facă pe rând: un audit instituţional pe toate instituţiile bugetare; reproiectarea organigramelor şi a statelor de funcţiuni; selecţia personalului în toate instituţiile bugetare; evaluarea financiară micro şi macro a salariilor necesare“, a spus Dumitru Costin. Scopul, a explicat acesta, era ca în maximum 10 ani fiecare bugetar să fie plătit conform muncii sale. În paralel, ar fi trebuit să apară modele matriceale, la nivelul primăriilor, pentru plata salariaţilor pe organigrame modulate. În urma auditului, în unele zone ar urma disponibilizări, iar în altele, pe deficite, angajări“, a subliniat Costin.

E veşnica problemă a auditului instituţional al instituţiei guvernamentale, care, dacă era făcut când a început criza, în anul 2008, ar fi ajutat România să treacă altfel prin puseul din anii 2009 – 2011. Problemele structurale se perpetuează, explică Dumitru Costin. În Administraţia Naţională a Penitenciarelor e un deficit atât de mare de personal, că salariaţii sunt nevoiţi să facă anual cam un milion de ore suplimentare pentru care n-au fost plătiţi, iar paza penitenciarelor e asigurată cu puşcăriaşii în regim semideschis.   

Cele mai citite
00:01:02

Autoritățile din Ucraina: Un videoclip arată consecințele atacului rusesc de lângă Odesa

Serviciul de Stat de Urgență din Ucraina a lansat miercuri (17 august) un videoclip care arată ceea ce spune că sunt consecințele atacului cu...

Lituania și Danemarca cer interdicţia vizelor turistice pentru cetăţenii ruşi în UE

Miniştrii de externe din Lituania şi Danemarca au cerut miercuri adoptarea unei poziţii la nivelul UE privind interdicţia vizelor turistice pentru cetăţenii ruși, relatează...

Guvernul aprobă rectificarea bugetară în ședința de joi, 18 august

Guvernul aprobă rectificarea bugetară pe anul 2022 în ședința de joi, 18 august. Pe agenda acestei ședințe a Executivului se află un proiect de Ordonanță...
Ultima oră
Pe aceeași temă