„După mai bine de 30 de ani în care, s-o spunem pe șleau, guvernările din România au bâjbâit în jurul Basarabiei, fie au ignorat-o total, ratând momente și proiecte majore, din nou și din nou, aflu cu stupoare că Departamentul pentru Relația cu R.Moldova (DRRM) a tăiat cu brutalitate fondurile destinate presei tipărite de limba română de dincolo de Prut.”, este mesajul postat de Daniel Gheorghe, deputat PNL, președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.
„Departamentul pentru relația cu Republica Moldova susține proiecte și acțiuni în sprijinul cetățenilor din Republica Moldova care au ca obiectiv consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova.”, este ceea ce apare pe siteul acestui departament, aflat în subordinea Guvernului României, în totală contradicție cu recenta decizie luată de a nu mai susține publicațiile de limbă și cultură română din Basarabia și din Bucovina.
Totodată, Guvernul României consolidase Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, condus de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, în condițiile legii, transformându-l într-o structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului,
Mai mult decât atât, șeful acestui departament, Adrian Dupu, se lăuda recent cu noi proiecte pentru Basarabia și creșterea finanțării acestui organism în urma rectificării bugetare ce urmează să vină: „Finanțăm proiecte depuse de instituții media, de universități, de ONG-uri, de autorități locale, în sprijinul comunității de acolo și pentru întărirea comunității de cultură, istorie, limbă și spiritualitate.” Același oficial spune că valoarea proiectelor finanțate este de circa 2 milioane de lei.
Guvernarea PAS va fi nevoită să arate rapid „capul lui Moțoc”
Se pune normal și repede întrebarea: care este legătura între câștigarea alegerilor parlamentare anticipate de către partidul reformist și european PAS și acest gest aparent surprinzător al guvernului României.
Victoria zdrobitoare a PAS este de fapt o victorie a Maiei Sandu care a devenit o „icoană” pentru conaționalii săi, promițând măsuri extreme anti-corupție și pentru revitalizarea instituțiilor. Maia este noua Ioana d’Arc din regiune, un fenomen care capătă conotații religioase.
„Ce s-a întâmplat la Chișinău este o victorie, la proporții surprinzătoare, a doamnei Maia Sandu. A fost un succes care i se datorează. Moldova s-a transformat dintr-o Republică Parlamentară, într-una Prezidențială. Oamenii n-au votat partidele, ci au ales-o, din nou, pe Maia Sandu, care, practic, acum conduce Moldova. Întreaga verticală a puterii se află, teoretic, în mâinile sale”, transmite analistul politic Dan Dungaciu.
Un astfel de fenomen nu s-a mai petrecut în Moldova din anul 2001, când regimul Voronin deținea atât Președinția, dar și Guvernul și majoritatea parlamentară, constituțională.
Printre principalele legi, Partidul Acțiune și Solidaritate va propune aleșilor poporului să renunțe la imunitatea de deputat și să adopte legea confiscării averii dobândite ilicit. Iar până la 1 octombrie pensia minimă ar urma să devină de 2000 de lei.
Măsuri care au fost promise în campania electorală, dar care sunt până la urmă clar populiste.
Pentru a atinge obiectivele imediate, fracțiunea majoritară intenționează să renunțe la vacanță. În contextul majorării pensiei minime, deputații trebuie să aplice modificări la bugetul existent și să asigure accesul banilor necesari din exterior. În acest sens, e necesară reluarea negocierilor cu FMI, deblocarea finanțării din partea Uniunii Europene.
Cât privește legea confiscării averilor dobândite ilicit, persoanele intrate în vizorul legii vor trebui să aducă dovezi privind agonisirea cinstită a averilor de către ei, dar și de rudele și apropiații lor, fracțiunea PAS trebuind să modifice și Constituția.
Astfel, este clar că noul guvern de la Chișinău este interesat de a arăta celor care i-au votat, vinovații, „capul lui Moțoc”, pentru statul eșuat care este Republica Moldova, având în Maia Sandu nu o copie nici măcar alb-negru a Reginei Maria a României, cum visează câțiva idealiști care o văd șefă și la București în 2024, ci pare „a fi varianta moldovenească a Laurei Kodruța Kovesi.”, conform jurnalistului Marius Ghilezan.
În aceste condiții, guvernul României va aloca bani pentru ceea ce s-a petrecut și în România după aderarea la UE: reforme care să consolideze statul de drept, combaterea corupției și instaurarea noii ordini care presupune mai multă Europă în detrimentul identității și culturii naționale.
