15.5 C
București
miercuri, 25 mai 2022
AcasăȘtirile zileiInvestigații România LiberăNimeni nu mai plătește ratele la credit

Nimeni nu mai plătește ratele la credit

 

Restanţele la creditele acordate de bănci au crescut, în iunie faţă de mai 2014, cu 232 de milioane de lei şi au ajuns la 33,422 miliarde echivalent lei, potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR.

Restanţele la creditele mai mari de 20.000 de lei, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau în iunie, 10,78% din totalul creditelor acordate, procent similar cu cel din luna anterioară.

Din suma totală a restanţelor, 89% (29,774 miliarde de lei) sunt credite neplătite de peste 90 de zile, în scădere de la 31,117 miliarde de lei în mai 2014. În cazul persoanelor fizice, restanţele la bănci au crescut în iunie 2014 faţă de luna anterioară cu 37 de milioane de lei (0,53%), până la 6,989 miliarde de lei.

Pe ultimele 12 luni, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în creştere cu 646 milioane de lei (10,18%), de la 6,343 miliarde de lei în iulie 2013, la 6,989 miliarde de lei în iunie anul acesta. Aproape 92% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în iunie 2014, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.

Scade numărul  restanţierilor

Pe de altă parte, numărul de restanţieri persoane fizice a scăzut în ultimul an de la 199.184 persoane în iulie 2013 la 186.008 în iunie 2014 (6,61%), dar în ultima lună a crescut cu 2.622 de persoane, de la 183.386 câţi erau în mai 2014. În total, numărul clienţilor cu restanţe la bănci a scăzut în ultimul an de la 247.687 de persoane, în iulie 2013, la 233.964 în iunie 2014 (5,54%), dar a crescut în ultima lună cu 2.368 de persoane, de la 231.596 în mai. Numărul interogărilor la Centrala Riscului de Credit a scăzut de la 182.250 în mai, la 167.922 o lună mai târziu (7,86%). Astfel, numărul de interogări se menţine sub cel de acum un an, când s-a ridicat la 188.071.

Insolvenţele  la putere

Creanţele generate de firmele aflate în insolvenţă, la nivel naţional, reprezintă 20% din PIB, aproximativ 25 de miliarde de euro. Băncile, cei mai importanţi creditori din economie, au cel mai mult de suferit. „Noua Lege a insolvenţei este cu adevărat mai bună decât ceea ce era înainte, dar rămâne această mare întrebare – felul de aplicare. Dacă modalitatea de aplicare a acestei legi rămâne aceeaşi nu facem nici un pas înainte. Vorbim de 20% din PIB creanţe, aproximativ, pentru că încă în România acest fenomen este foarte puţin transparent, este foarte greu să procuri date. 20% din PIB reprezintă aproximativ 25 de miliarde de euro, creanţe aflate în insolvenţă la nivel naţional, din care băncile au partea de credit de 5,4 miliarde de euro. Iată că băncile reprezintă cel mai mic creditor, pentru că ceilalţi doi creditori sunt reprezentaţi nu numai de către stat care, credem noi, că are aproximativ 10 miliarde de euro creanţe ale companiilor aflate în procedură de insolvenţă, iar 10 miliarde de euro s-ar afla la nivelul celorlalte companii, din cauza blocajelor financiare“, a explicat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor. El a precizat că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, actorii procesului insolvenţei pot fi responsabilizaţi. „Aici este o lipsă importantă, în acest proces. Este vorba de atât de mulţi bani şi de influenţe atât de multiplicatoare în economie, încât cei care iau decizii în acest context ar trebui să aibă o responsabilitate atrasă şi de lege”, a mai spus oficialul ARB.

Loviţi în plin

Aproximativ 40% din datoriile cumulate de firmele insolvente şi neacoperite de valoarea activelor, adică 5,2 miliarde de lei, vor fi pierderi în bilanţurile băncilor creditoare, determinând deja creşterea ratei creditelor neperformante pe segmentul companiilor cu 4,5 puncte procentuale“, arată un studiu al Coface România care făcea referire la datele din primele nouă luni din 2013. Respectiva cercetare arată că băncile sunt principalele pierzătoare atunci când vine vorba despre insolvenţe. Ritmul declanşării procedurilor s-a menţinut ridicat şi în prima parte a acestui an. Aproximativ 2.300 de firme au intrat în insolvenţă în fiecare lună, după cum arată Agerpres, pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Bucureştiul, la putere

Cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă a fost înregistrat în municipiul Bucureşti – 1.182 şi în judeţele Bihor – 1.453, Prahova – 354 şi Braşov – 337. La polul opus, cu cele mai puţine societăţi intrate în insolvenţă, se află judeţele Călăraşi – 27, Neamţ – 36, Giurgiu – 37 şi Sălaj – 44. În primele trei luni din 2014, la ONRC au fost înregistrate 29.295 persoane fizice şi juridice la nivel naţional, faţă de 30.035 în perioada similară a anului trecut. Cea mai mare scădere a numărului de înmatriculări a avut loc în judeţele Tulcea (-40,87%), Bistriţa-Năsăud (-24,43%), Buzău (-18,89%) şi Olt (-16,71%). În schimb, numărul înmatriculărilor a crescut cel mai mult în Sălaj (24,68%), Harghita (23,28%), Cluj (21,58%) şi Bihor (11,67%). În ianuarie-martie 2014, cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti – 4.810, în Cluj – 1.837, şi în Timiş – 1.402. La polul opus, în judeţele Covasna, Giurgiu şi Ialomiţa, au fost consemnate cele mai puţine înmatriculări, respectiv 240, 253 şi 256.

Miliarde de lei

Companiile care şi-au întrerupt activitatea anul trecut au cumulat datorii totale de 121 miliarde lei, cu active imobilizate de 43 miliarde lei. Din totalul acestora, 52% au fost radiate, 17% au intrat în insolvenţă, 16% au fost dizolvate, iar 15% suspendate.Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele nouă luni a ajuns la 18.321, în scădere cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă ritmul de deschidere a procedurii de insolvenţă s-a accelerat în trimestrul al treilea, având în vedere că la finele lunii iunie decalajul era de 10%. Pentru întregul an, estimăm că se va ajunge la circa 25.000 de firme intrate în insolvenţă, păstrându-se o reducere de 3-3,5% faţă de anul trecut. Cel mai îngrijorător este faptul că în anul 2013 se va înregistra un număr-record al insolvenţelor în rândul companiilor medii şi mari“, a spus Coman. Firmele insolvente în perioada ianuarie-septembrie au cumulat datorii neacoperite prin valoarea contabilă a activelor de 13 miliarde lei, în urcare cu 52% faţă de perioada similară a anului trecut, când se situau la 8,5 miliarde lei. Din totalul datoriilor, circa 40% (5,2 miliarde lei) vor fi pierderi în bilanţurile băncilor creditoare, nivel similar celui din perioada corespunzătoare din 2012, determinând creşterea creditelor neperformante pe segmentul corporate cu 4,5 puncte procentuale. Restul de 60% reprezintă pierderi asumate de sectorul privat şi de stat, iar efectul negativ se propagă pe lanţul furnizor-client.

Efect de bulgăre

În zona euro, dobânda medie este la 3,81%, în timp ce ţările baltice (cu excepţia Lituaniei, care a adoptat deja euro) oferă cele mai mici dobânzi la creditele pentru firme în monedă proprie. Comparabilă este situaţia din Austria, unde firmele pot lua credite la o dobândă de 2,52%, asemănătoare cu cea din Letonia şi Estonia, unde costul împrumuturilor este de 2,49%. Există însă şi un motiv serios pentru care băncile din România au dobânzi atât de mari la credite pentru firme. Este vorba despre riscul important pe care îl implică creditarea firmelor în ţara noastră. Rata insolvenţelor este, în România, de 5,67%, de cel puţin două ori mai mare decât în orice altă ţară din Europa şi de 20 de ori mai mare decât în ţări comparabile cu România, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau Cehia. Doar Ungaria mai are o rată a insolvenţelor care ar putea fi comparabilă, adică 3,84%. Cu 23.665 de firme aflate în insolvenţă la nivelul anului 2012, România conduce clasamentul şi din pers­pectiva cifrelor absolute. În Polonia, de exemplu, doar 877 de firme sunt insolvente. Ba mai mult, rata de recuperare a creanţelor în cazul firmelor intrate în insolvenţă este cea mai mică din regiune. „În România, o insolvenţă durează până la 3,3 ani, printre cele mai lungi perioade din regiune, iar după aceşti 3,3 ani creditorii reuşesc să recupereze doar 29,2% din creanţe, adică cel mai puţin din regiune“, spune economistul-şef al Raiffeisen România. Ca o consecinţă firească, băncile de la noi înregistrează un nivel-record al neperformanţei pe zona creditelor.  

Cele mai citite
00:01:26

Tedros, foarte emoționat, a fost reales director general al OMS

Membrii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) l-au reales pe Tedros Adhanom Ghebreyesus în funcția de director general al OMS cu o majoritate puternică pentru...

Masacru la școală în SUA. 19 copii și doi adulți au fost uciși. Declarația președintelui Biden

Un tânăr de 18 ani a comis un masacru la o școală din SUA, împușcând mortal 19 copii și doi adulți. Atacul s-a produs...

Trupele rusești sunt în asalt total pentru a încercui forțele ucrainene pe un râu din estul Ucrainei

Trupele rusești au dat marți un asalt total pentru a încercui forțele ucrainene în două orașe situate de-a lungul unui râu din estul Ucrainei,...
Ultima oră
Pe aceeași temă