29.5 C
București
vineri, 17 septembrie 2021

Forța de Reacție Rapidă se antrenează în România. Turcii vin să ne apere de ruși

Forța de Reacție Rapidă a NATO, cunoscută oficial sub numele NRF (NATO Response Force), a participat în aceste zile la exercițiul militar de la Cincu (județul Brașov), care este cel mai important poligon al Forțelor Terestre Române.

Exercițiul “Noble Jump 2021” a adus în România 4000 de militari din 12 țări aliate, însoțiți de peste 600 de vehicule, avioane și elicoptere.

Unul dintre scopurile acțiunii a fost testarea unei componente terestre a NRF, denumită Very High Readiness Joint Task Force (VJTF), ceea ce s-ar traduce prin “Forța cu nivel foarte înalt de operativitate”. Pe parcursul anului 2021, VJTF este condusă de Turcia. Concepția NATO este ca VJTF să aibă permanent la dispoziție, în standby, câteva mii de luptători, care să fie gata să fie trimiși și să ajungă, în cel mult 48 de ore, în orice zonă de criză de pe teritoriul țărilor aliate. În ceea ce privește armata turcă, ea și-a testat, în România, Brigada 66 Infanterie Mecanizată.

Turcia este recunoscută drept a doua putere militară din Alianța Nord-Atlantică, după Statele Unite. Comandamentul NATO din Europa a precizat că armata turcă a dotat Brigada 66, unitate de mare mobilitate, trimisă, prin Bulgaria, în România, cu cele mai noi modele de vehicule blindate, de rachete anti-tanc și de piese de artilerie.

“Activățile au demonstrat capacitatea Armatei României de a angaja capabilități în operații defensive precum și disponibilitatea Alianței de a disloca rapid efective credibile”

Daniel Petrescu,

Șeful Statului Major al Apărării

Secretarul general adjunct al NATO, adică “numărul doi” în ierarhie, este diplomatul Mircea Geoană, fost ambasador la Washington și fost ministru de Externe al României. El lucrează acum la Bruxelles dar s-a întors în țara noastră, în aceste zile, pentru a-i vedea pe militarii de pe Flancul Estic al Alianței.

„Acest exerciţiu, Noble Jump 2021, arată că ţările NATO sunt unite într-o lume imprevizibilă şi trimite un mesaj clar că suntem pregătiţi să răspundem oricărei ameninţări”

Mircea Geoană,

Secretar general adjunct al NATO

Secretarul general adjunct, Mircea Geoană, a explicat permanent că România poate conta pe sprijinul NATO în fața oricărei acțiuni agresive care ar veni din partea Rusiei.

Toate țările NATO au folosit exercițiul Noble Jump 2021, inițial în Bulgaria, în final în România, pentru a-și verifica trupele, atât ca nivel de instruire cât și ca dotare tehnică.

Ministerul Apărării din Marea Britanie, o țară implicată, prin tradiție, în acțiunile politico – militare din zona Balcanilor, a anunțat, la rândul său, printr-un comunicat de presă, că a trimis în România o companie de infanterie și că exercițiul de la Cincu face parte din „cea mai amplă desfășurare de trupe multinaționale în Europa, în ultimii zeci de ani”.

Aluzia se face la momentul căderii comunismului în Europa și al finalului “Războiului Rece” (anii 1990 – 1991), care a coincis cu destrămarea Uniunii Sovietice, fostul mare adversar al NATO. Din păcate însă, începând cu anul 2014, când a ocupat Crimeea, Rusia s-a manifestat tot mai agresiv și mai imprezibil la adresa unor țări membre sau partenere cu  NATO, în această a doua categorie aflându-se și Ucraina – țara căreia îi aparține Crimeea.

Tensiuni tot mai înalte se manifesta în zona Mării Negre, pe care Rusia încearcă s-o controleze mai ales prin forțele navale și aeriene dislocate în Crimeea.
Una dintre dovezi este o situație produsă acum mai puțin de două luni, adică în aprilie 2021. La acel moment, Rusia șoca Occidentul printr-un anunț difuzat de agenția oficială de presă TASS. Anunțul afirma că, potrivit unui comunicat al Departamentului de navigație și oceanografie al Ministerului rus al Apărării, în perioada 24 aprilie – 31 octombrie 2021, “navigația navelor străine și a altor nave de stat în unele părți ale Mării Negre în apele teritoriale ale Rusiei va fi suspendată”. Chiar agenția rusă TASS menționa surprinderea Occidentului, inclusiv a Statelor Unite, față de această decizie unilaterală a Kremlinului, dar nu oferea nicio motivație pentru ea.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă