21.9 C
București
luni, 20 septembrie 2021

La 31 de ani de la Revoluția Română: flori pentru eroi, pensii pentru torționari

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a început procedurile pentru constatarea “calității” de ofițer al fostei Securități pentru 21 de “revoluționari”.

“21 de revoluționari, posesori de certificate, sunt foști ofițeri de Securitate, pentru care CNSAS a deschis acțiuni în constatarea calității de lucrător, adică se constată încălcarea drepturilor omului”, a dezvăluit, într-o emisiune de televiziune, Germina Nagâț, membru al Colegiului CNSAS.

“Oamenii ăștia și-au făcut meseria încălcând drepturile omului, că asta era fișa postului, au fost la Revoluție ca și când s-ar fi dus la serviciu – adică să facă represiunea, că asta asta s-a întâmplat acolo, și statul român le dă acum o indemnizație de revoluționar, multiple alte beneficii și pensia specială de securist. Simultan!”, a subliniat Germina Nagâț într-o declarație la postul Digi 24.

Numele acestor persoane cu dublă calitate – securist și revoluționar – nu sunt deocamdată făcute publice, dar acest lucru se va realiza, probabil, pe parcursul anului 2021. Cercetările CNSAS sunt dublate de cele ale unor asociații de revoluționari, care demască, periodic, pe unii dintre cei care au ajuns în funcții înalte deși au participat la reprimarea Revoluției sau pe cei care obțin, în mod ilegal, certificate și drepturi de revoluționar.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al lui Cătălin Rădulescu, fost deputat PSD, “migrat” la Partidul Ecologist Român. Acum o săptămână, DNA anunța că a început urmărirea penală faţă de Cătălin Rădulescu, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi fals în declaraţii în formă continuată. Procurorii consideră că fostul deputat a primit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”, în mod nelegal.

 

 

Cine deține cea mai mare pensie specială din România?

Potrivit datelor apărute în spațiul public, cea mai mare pensie specială o primește un fost procuror comunist care a fost și comandant de penitenciar.

Cum rezolvă statul român aceste situații paradoxale?

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, și-a cerut scuze în numele Armatei, dar în numele Miliției, al Securității sau al gardienilor din pușcăriile comuniste nu și-a cerut scuze nimeni.

 

“Durerea incomensurabilă a pierderii persoanelor dragi a fost dublată, în toți acești ani care au trecut de la Revoluție, de infama incapacitate a statului de a-i trage la răspundere pe cei vinovați pentru represiune”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Cercetător CNSAS

„Dosarul meu a fost verificat de mai multe comisii, nu trebuie să vă dau vouă explicații. Există martori care știu ce am făcut în acele zile și, dacă e cineva care să conteste că am fost acolo, eu îl mănânc”

Cătălin Rădulescu,

Suspectat de fals în declarații

 

 

“Luptătorul cu Rol Determinant” Rădulescu este cunoscut de multă vreme, astfel că reacția procurorilor pare extrem de întârziată. Încă de acum doi ani, o investigație Recorder îl descria pe Rădulescu, pe atunci deputat PSD, drept “Impostor cu rol determinant”.
Un alt caz, reluat în ultimele zile, în contextul formării noului Parlament, este cel al lui Francisc Tobă, fost ofițer al Armatei Române, ales parlamentar pe listele AUR. “Nu vrem să avem dubii, nu vrem să avem măcar 10% posibilitatea de a face un lucru nedemn de ceea ce AUR a vorbit oamenilor. Suntem în zilele Revoluţiei pe care noi le comemorăm şi de aceea am luat hotărârea de a nu valida mandatul colonelului Francisc Tobă şi de a nu intra prin intermediul AUR acest domn în Parlamentul României. E o decizie grea, e o decizie care s-ar putea să ne afecteze, dar mai important pentru noi este să fim corecţi, să fim cinstiţi şi să nu facem greşeli”, a declarat George Simion, liderul AUR. Și despre cazul lui Francisc Tobă s-a mai discutat, astfel că, dacă el nu merita să ajungă parlamentar, nu e clar de ce AUR l-a mai trecut pe lista de candidați.

Un element notabil în acest context este că, în acest an, pentru prima dată, un ministru al Apărării și-a cerut scuze pentru erorile comise de militarii Armatei, în Decembrie 1989.
“Pentru greșelile, erorile sau abuzurile săvârșite de unii dintre angajații Ministerului Apărării Naționale în desfășurarea acelor evenimente, dincolo de răspunderile care au fost sau vor fi stabilite de instanțele judecătorești, este o datorie morală ca noi, cei de acum, să cerem iertare familiilor rămase în suferință în Decembrie 1989”, a transmis, la data de 17 decembrie 2020, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.

În numele milițienilor, al securiștilor sau al gardienilor din pușcăriile comuniste nu și-a cerut nimeni scuze. Cu toate că, se pare, cea mai mare pensie specială din România o deține un fost comandant de penitenciar.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă