20.1 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

America și Rusia au ajuns la un compromis. NATO nu se mai extinde, România va apăra granița de est

Summit-ul NATO la care a participat noul președinte al SUA, Joe Biden, a consfințit practic raportul de forțe și granițele actuale dintre Alianța Nord-Atlantică, pe de o parte, și Rusia, de cealaltă parte. Cele discutate la reuniunea NATO au fost ulterior confirmate la întâlnirea de la Geneva, dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin.

După această dublă rundă de discuții, cele mai defavorizate state par a fi cele care au doar statut de partener al NATO dar aspiră să devină membri cu drepturi depline. Concret, acum a fost vorba despre Ucraina și despre Georgia. Prima dintre ele este practic în război cu Rusia, iar a doua are și ea relații tensionate cu Rusia. Pentru Ucraina și Georgia, SUA și NATO promit să facă doar ceea ce au făcut până acum. Aceste două țări rămân cu un statut incert și beneficiază doar de garanții de securitate simbolice. România rămâne element – cheie al NATO pe Flancul Estic, mai ales în ceea ce privește Marea Neagră.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitry Kuleba, a avut o declarație critică, acordată presei din Turcia – o țară membră NATO, dar care o relație foarte bună cu Rusia lui Putin. Ministrul Kuleba salută faptul că Ucrainei i se promite că va fi membru NATO, dar deplânge faptul că nu se indică un termen clar pentru îndeplinirea acestui angajament.

“Președintele Biden a reafirmat că Ucraina va fi membru plin. Partea negativă este faptul că NATO nu dă niciun indiciu despre momentul în care se va finaliza acest proces”

Dmitry Kuleba,

Ministrul de Externe al Ucrainei

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a discutat de mai multe ori despre situația din Ucraina, dar discuțiile au vizat de obicei conflictul dintre Rusia și Ucraina și ocuparea ilegală a peninsulei Crimeea. România se află pe Flancul Estic al NATO, iar Ucraina este în afara Alianței, ceea ce înseamnă că granița NATO este între România și Ucraina.

„La nivelul NATO, la nivelul UE încercăm să găsim măsuri pentru a dezescalada o astfel de situaţie, pentru a da semnale în susţinerea integrităţii și suveranităţii Ucrainei”

Bogdan Aurescu,

Ministrul Afacerilor Externe

După summit-ul NATO și după întâlnirea președinților Biden și Putin, România rămâne să apere Flancul Estic al NATO, fără a avea șansa apariției unui stat – tampon, care putea fi Ucraina.

Declarațiile critice ale ministrului Kuleba față de cele stabilite de liderii NATO au fost reluate și de mass-media din Rusia. Deși nu se spune explicit, un asemenea punct de vedere al SUA și al NATO poate fi considerat un succes al Rusiei, care se poate felicita că a oprit, pe termen nedefinit, extinderea NATO spre est. Rusia poate chiar să considere că, în mod tacit, NATO și SUA vor tolera ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia, chiar dacă, potrivit legislației internaționale, această ocupație este ilegală.

La fel de ilegale sunt menținerea de trupe rusești în zone din Georgia (Osetia de sud, Abhazia) și din Republica Moldova (Transnistria), dar și asupra acestor situații, SUA și NATO evită să se pronunțe tranșant. Deci Rusia își va menține trupele în aceste regiuni, iar Georgia și chiar Republica Moldova se pot teme că rămân în sfera de influență a Rusiei.

În paralel, Rusia acuză constant NATO că ar pregăti acțiuni ofensive. De exemplu, acum mai puțin de o lună, un site rusesc anunța că “potrivit scenariului Pentagonului, rolul principal într-un ipotetic război cu Federația Rusă este atribuit trupelor forțelor speciale (Forțelor de operațiuni speciale, scafandrilor militari, Navy SEALS), care trebuie să dezarmeze, să dezactiveze sau să distrugă  obiectivele strategice ale Forțelor Armate Ruse din peninsula Crimeea – posturile de comandă, nodurile de comunicare, bazele aeriene și navale ale Flotei Mării Negre, sistemele de apărare antiaeriană, complexele de coastă de rachete anti-navă. Dacă forțele speciale își vor îndeplini sarcina, în Crimeea vor putea debarca, fără pierderi, principalele forțe NATO”.

Rusia mai susține că “acest scenariu a fost practicat la începutul lunii mai, într-o locație strategică, nu departe de Rusia, de către subunitățile de operațiuni speciale din mai multe țări membre și partenere NATO”.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă