23.5 C
București
joi, 16 septembrie 2021

Economia crește pe baza importurilor alimentare

Deşi Banca Mondială este optimistă în privinţa economiei româneşti, reprezentanţii mediului de afaceri spun că PIB-ul se mărește deoarece consumăm mai multe produse, pe care însă le importăm.

Banca Mondială şi-a îm­­bunătăţit uşor esti­­mările privind avansul economiei româneşti anul acesta, la 4%, comparativ cu 3,9% cât estima în luna ianuarie, conform raportului bianual „Global Economic Prospects” publicat ieri de instituţia financiară internaţională. Însă, Banca Mondială şi-a redus semnificativ estimările privind creşterea economică a ţării noastre în următorii doi ani, când PIB-ul României ar urma să se majoreze cu 3,7%, respectiv 3,4%, cu 0,4 puncte procentuale, respectiv 0,6 puncte procentuale mai puţin decât în luna ianuarie. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este însă sceptic în ceea ce priveşte datele prezentate de instituţia financiară: „În situaţia în care se află economia mondială şi în perturbaţiile care există pe piaţa internaţională este greu de crezut că Banca Mondială poate să facă o prognoză precisă pe doi sau trei ani. Deocamdată toate prognozele BERD, Comisia Europeană arată că rămânem în plaja 4,1-4,2% creştere economică“. Reamin­tim faptul că, în previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, se estimează că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%.

Pârvan a explicat, pentru „Ro­­mâ­­nia liberă, că anul acesta creşterea este justificată prin sti­­mularea consumului. „Însă re­­percusiunea negativă a dez­e­chilibrării balanţei comerciale se va resimţi în curând. Este foarte bine că consumul este în creştere, dar dacă nu producem devine din ce în ce mai evident, exportul net având o contribuţie pe primul trimestru de minus 3,4% la PIB. Adică noi consumăm pe împrumut ceea ce produc alţii“, arată reprezentantul AOAR.

Acesta spune că, spre deosebire de statele dezvoltate, în ţara noastră creşterea consumului s-a bazat în special pe cererea de produse alimentare. „Consumul creşte fiindcă mai mănâncă lumea şi în România, nu că ne cumpărăm iahturi sau avioane. Consumul a crescut pe lucruri de bază, nu ca în Vest, pe fantezii. Problema este că nici aceste lucruri de bază nu le mai producem, ci le importăm. Avem deficit din cauza importului de alimente“, a precizat Cristian Pârvan. Datele prezentate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau faptul că, deşi salariile au crescut, produsele alimentare, factura la întreţinere şi medicamentele înghit 72,4% din veniturile românilor, iar 19% din salarii se duc pe impozite şi alte taxe.

Analistul economic Aurelian Dochia a explicat informaţiile INS, arătând că „acest lucru în­seamnă că pentru multe familii creşterile de venituri din ultimul an au fost îndreptate tot către nevoile de consum pe care nu şi le satisfăceau înainte în mod corespunzător. Au început să consume lucruri pe care înainte nu şi le permiteau. Faptul că această creştere de salarii s-a îndreptat în bună măsură către consum indică faptul că există multe familii în ţara asta care nici măcar din punct de vedere al consumului alimentar nu au ajuns la saturaţie“.

Cum arată economia mondială

Banca Mondială estimează că regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA), care include şi România, va înregistra în 2016 o creştere de 1,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna ianuarie, urmând să accelereze la 2,5% în 2017 şi 2,8% în 2018.

„Ţările care sunt orientate spre sau sunt membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi din ce în ce mai mult Ucraina) vor beneficia de pe urma revenirii cererii la export sprijinită de o depreciere a cursului de schimb (Bulgaria, Polonia, România şi Ucraina). Partea de vest a regiunii ECA se confruntă cu riscuri asociate cu incertitudinea politică. Creşterea polarizării politice ar pune în pe­ricol independenţa unor instituţii economice cheie. În condiţiile în care regiunea rămâne puternic dependentă de legăturile financiare şi comerciale cu zona euro, o încetinire a creşterii în zona euro ar genera un avans sub aşteptări în ECA. Pe partea pozitivă, dacă preţul petrolului nu va creşte semnificativ, aşa cum se preconizează, inflaţia va rămâne scăzută, dobânzile ar putea fi reduse, conturile curente şi cursurile de schimb se vor întări, iar producţia va creşte”, apreciază Banca Mondială.

Pe ansamblu, Banca Mondială estimează că avansul economiei mondiale va fi de 2,4% în acest an, în loc de 2,9% cât preconiza în luna ianuarie, ca urmare a creşterii modeste înregistrate de economiile avansate, preţului redus la materii prime şi diminuării fluxurilor de capital.    

Ultima oră
Pe aceeași temă