0.1 C
București
sâmbătă, 29 ianuarie 2022
AcasăȘtirile zileiInvestigații România LiberăCurtea de Conturi: Contractul cu Bechtel, încheiat în condiţii neclare

Curtea de Conturi: Contractul cu Bechtel, încheiat în condiţii neclare

Raportul special al Curţii de Conturi cu privire la construirea şi întreţinerea autostrăzilor (perioada 2005-2010), alcătuit în baza unui raport de audit, atenţionează asupra cauzelor care au condus la întârzierele imense consemnate în realizarea Autostrăzii Braşov – Borş (denumită şi Autostrada Transilvaniei), deşi a parcurs două renegocieri de contract în anii 2005 şi 2011 în urma cărora obiectul contractului s-a redus la 112 km.

Autostrada, în lungime de 415 km, este un obiectiv de investiţii care a fost contractat cu Bechtel Internaţional Inc. din SUA în anul 2003, cu termen iniţial de finalizare 2012.

Clauze rămase „neexplicitate”

Concluzia generală a auditului este că autostrada Braşov – Borş nu a fost realizată conform obiectivelor şi termenelor legale, care au stat la bazele demarării acestui proiect, ca urmare atât a vulnerabilităţilor, neconformităţilor şi disfuncţionalităţilor contractului, cât şi a lipsei de voinţă la nivelul Guvernului şi al MTI fie pentru rezilierea contractului fie pentru asigurarea tuturor surselor şi resurselor necesare finanţării obiectivului de investiţii şi finalizării acestuia.

Auditul a reţinut, ca pe „o situaţie surprinzătoare şi neobişnuită”, imposibilitatea Guvernului şi a MTI de a găsi şi aplica, timp de şapte ani, pârghiile legale prin care să-şi recâştige poziţia de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat „în condiţii neclare”, conţinând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile şi în defavoarea părţii române.

Clasificarea documentelor, nejustificată

„Clasificarea la nivel de „secret de serviciu” a contractului CNADNR – Bechtel şi a celor acorduri de modificare, a indicatorilor tehnico-economici şi a altor documente conexe, nu numai că nu a avut o justificare pertinentă dar a generat şi o serie de disfuncţionalităţi cu privire la urmărirea şi derularea operativă a clauzelor contractuale, urmare a regimului special de înregistrare şi de utilizare a documentelor dar şi a unei atmosfere de circumspecţie, deseori exagerate, întreţinute în jurul acestui obiectiv”, se menţionează în raport.

Auditorii au consemnat şi „lipsa inexplicabilă de interes la nivelul MTI şi la cel guvernamental”, cu privire la stabilirea responsabilităţilor pentru cauzele şi efectele acceptării contractului în forma în care a fost aprobată de Guvern, dar şi la susţineriea derulării în continuare a contractului în pofida imperfecţiunilor rămase neremediate după renegocierea din anul 2005, şi la neasigurarea resurselor de finanţare şi altele.

Cele mai citite

Cronologia nu înseamnă progres 

Astăzi, manierele, cultura, principiile morale au ajuns să formeze o recuzită la fel de ruginită și desuetă, precum armura cavalerului tristei figuri, în ochii celor care au căzut definitiv în gaura neagră a...
Ultima oră
Pe aceeași temă