Cum supraviețuiește regimul separatist. Marele partener economic al Transnistriei este România

Regimul separatist de la Tiraspol are nevoie de legitimitate politică, pe care încearcă să și-o obțină cu ajutorul așa-zisei independențe pe care o asigură trupele rusești staționate ilegal în Transnistria. După cum se știe, guvernul de la Chișinău a cerut, în repetate rânduri, dar fără succes, retragerea trupelor rusești din raioanele de est ale Republicii Moldova, adică din Transnistria.

Dar pentru menținerea unui regim e nevoie și de bani, iar aceștia vin din exporturi – în condițiile în care Transnistria este cea mai industrializată zonă a Republicii Moldova. În mod șocant, primii doi cumpăratori de produse din Transnistria sunt Republica Moldova, urmată de Uniunea Europeană – mai ales România.

Aceste date sunt prezentate într-o analiză publicată pe site-ul de investigații https://veridica.ro.

Situația Transnistriei a fost discutată și la întâlnirea dintre președinții României și Ucrainei, Klaus Iohannis și Petru Poroșenko, în anul 2015. După cum se știe, Poroșenko și-a încheiat mandatul de șef de stat în anul 2019, dar România și Ucraina continuă să fie parteneri economici ai Transnistriei.

“Am discutat referitor la situaţia de securitate din bazinul Mării Negre şi la situaţia din Republica Moldova – concret, regiunea transnistreană a Republicii Moldova”

Petru Poroșenko,

Fost președinte al Ucrainei

Președinții Klaus Iohannis și Petru Poroșenko au căzut de acord, încă din anul 2015, să facă “tot ce stă în putere ca în viitor regiunea transnistreană

Președinții Klaus Iohannis și Petru Poroșenko căzuseră de acord, la întâlnirea lor din anul 2015, să facă “tot ce le stă în putință” ca regiunea nistreană “să fie reintegrată în statul moldovenesc”. Deocamdată însă, atât România cât și Ucraina pompează bani în regiunea separatistă a Republicii Moldova.

“România sprijină frontierele internațional recunoscute ale Republicii Moldova, este important de evitat orice soluție care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă care ar afecta vectorul său pro-european”

Klaus Iohannis,

Președintele României

O discuție pe tema Transnistriei s-a purtat și între președintele Klaus Iohannis și Igor Dodon – pe vremea când acesta era, încă, președinte al Republicii Moldova.

În anul 2020, volumul exporturilor din regiunea transnistreană a totalizat  633.105.050 de dolari, conform datelor oferite de Serviciul Vamal al regimului de la Tiraspol.

Republica Moldova (regiunea controlată de guvernul legitim, de la Chișinău) este prima destinație a exporturilor din Transnistria, în acest caz fiind vorba mai ales de energie electrică produsă de centrala de la Cuciurgan. Urmează, ca valoare, exporturile către 25 de țări membre ale UE, care ar reprezenta circa 30 la sută din exportul Transnistriei. Iar dintre statele UE, principalul cumpărător de produse din Transnistria este România.

Rusia este abia al treilea importator din Transnistria – după Republica Moldova și după UE. După Rusia, cel de-al patrulea partener economic al Transnistriei este Ucraina.

În cazul României, principala marfă importată din Transnistria o reprezintă produsele metalurgice. Iar principala unitate industrială din Transnistria are sediul în orașul Râbnița, aflat sub controlul regimului de la Tiraspol. Această fabrică poartă, în limba engleză, pentru Occident, un nume ambiguu: Moldova Steel Works (Uzina Metalurgică din Moldova). Pe site-ul acestei întreprinderi, informațiile sunt prezentate doar în limba rusă și în limba engleză – nu și în limba oficială a Republicii Moldova, care este limba română. Pe același site se prezintă și imagini în care reprezentanți ai uzinei vizitează monumente sovietice din Transnistria.

Un element foarte interesant, relevat de jurnaliștii de la https://veridica.ro, este că, începând cu anul 2015, România a trecut înaintea Rusiei în ceea ce privește valoarea produselor cumpărate din Transnistria.