O investigație jurnalistică publicată în presa din Germania, dar ilustrată cu imagini video furnizate de autoritățile Turciei, susține că navele care participă la misiunea FRONTEX, a Uniunii Europene, refuză să-i salveze sau chiar îi pun intenționat în pericol pe migranții aflați la bordul unor mici ambarcațiuni, care încearcă astfel să ajungă în UE.
Incidentele relatate s-ar fi produs în Marea Egee în anul 2020 și i-ar fi pus în pericol pe migranții ilegali plecați din Turcia spre Grecia.
Ancheta jurnalistică publicată în Germania susține că, printre navele UE care se fac vinovate de o asemenea procedură, se numără și două nave pe care Garda de Coastă a României le-a trimis în cadrul misiunii FRONTEX. Cele două nave românești reclamate poartă indicativele MAI 1102 și MAI 1103 și aparțin Ministerului Afacerilor Interne.
Un scurt videoclip, postat pe youtube de rețeaua de jurnalism de investigație Bellingcat la datele de 20 și de 23 octombrie 2020, arată cum nava românească MAI 1103 se află undeva pe mare, în apropierea unei bărci pneumatice care este supraîncărcată cu persoane civile. Videoclipul făcut public nu arată ce s-a întâmplat, în final, cu persoanele din barcă. Despre acest eveniment se spune că s-a produs la data de 8 iunie 2020. Nu este clar de ce a trecut atât de mult timp de la data evenimentului și data publicării lui.
Un alt element interesant este faptul că, la prima postare a acestui clip, adică la 20 octombrie, era precizat clar că filmarea a fost realizată de Garda de Coastă a Turciei. În schimb, la a doua postare, cea din 23 octombrie, nu mai apare această precizare. Această a doua postare este în plus însoțită de un titlu provocator: “Romanian Frontex vessel MAI1103 complicit in pushback of asylum seekers” (“Complicitatea navei Frontex românești MAI 1103 în respingerea solicitanților de azil”).
Nu se face nicio referire la atitudinea navei turcești care a realizat filmarea, și care, poate, chiar a urmărit barca încărcată cu migranți înainte ca ea să se apropie de apele teritoriale ale UE (în cazul de față, ale Greciei). Nava turcească, dacă era animată de bune intenții, trebuia să fie prima care să salveze persoanele din barcă (mai ales că ele plecaseră din Turcia), nu să asiste la evoluția evenimentelor și apoi să reclame nava românească pentru faptul că nu acționează!
”Turcia a amenințat UE cu deschiderea frontierelor față de UE, în primul rând față de Grecia, pentru a permite migranților și refugiaților din Turcia să intre în Uniunea Europeană. Această situație a creat o stare de tensiune deosebită la frontiera dintre Grecia și Turcia. Grecia a luat măsuri pentru a împiedica intrarea migranților pe teritoriul grec, deci în teritoriul UE”
Bogdan Aurescu,
Ministrul Afacerilor Externe
“La nivel naţional, în cazul apariţiei unui flux masiv de migranţi va fi pus în aplicare documentul operativ inter-instituţional care stabileşte măsuri concrete pentru toate instituţiile statului. Măsurile vizează securizarea frontierei de stat, apariţia unor centre integrate care vor tria migranţii, creşterea capacităţii de cazare a centrelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Pentru sprijinul logistic se pot utiliza capabilităţi tehnice inclusiv de la Ministerul Apărării Naţionale şi de la Crucea Roşie”
Marcel Vela,
Ministrul Afacerilor Interne
Ce interes ar avea Turcia să acuze nejustificat România?
Turcia are divergențe tot mai mari cu Grecia, cu Cipru și cu UE, iar România s-a situat, constant, pe aceeași poziție cu cea a Uniunii Europene.
A reacționat România față de acuzațiile Turciei?
A existat doar o declarație a Poliției de Frontieră a României, care a precizat că reacția navelor românești trimise în subordinea FRONTEX a fost cea regulamentară.
Agenţia UE de Supraveghere a Frontierelor (FRONTEX) folosește, în Grecia și în apele din jurul acesteia, peste 600 de agenţi, nave, drone şi aeronave, afirmă articolul publicat de presa din Germania.
Până în acest moment, FRONTEX nu a comentat punctual acuzațiile din acest articol, dar publicația germană Der Spiegel preia un punct de vedere al FRONTEX, conform căruia lucrătorii FRONTEX acționează pe baza unui cod de conduită în materie de drepturile omului. Tot potrivit FRONTEX, angajații ei respectă interdicţia de a refuza primirea ambarcaţiunilor cu migranţi.
FRONTEX a mai anunţat, acum două zile, pe internet că acţionează “cu respectarea drepturilor fundamentale şi a legii internaţionale” și că se află “în contact cu autorităţile greceşti în legătură cu incidente pe mare din ultimele luni”. Pe de altă parte, și Guvernul de la Atena ar fi început o anchetă asupra acestor cazuri.
România nu asistă însă pasivă la criza migranților care afectează sudul Europei. Astfel, acum șase luni, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, anunța că România va trimite în Grecia 100 de corturi, 400 de paturi, 400 de saci de dormi, 400 de pături, 400 de saltele, 400 de perechi de cizme, 400 pelerine de ploaie și 800 de cearșafuri. Ajutoarele cântăreau circa 25 de tone și aveau o valoare de 1.050.000 de lei.
La rândul lui, ministrul de Externe Bogdan Aurescu accentua “importanța unității la nivelul UE de acțiune în primul rând, precum și importanța tratării cauzelor care au dus la această criză migratorie și anume conflictul din Siria, unde este nevoie de o dezescaladare, este nevoie de o soluție politică, este nevoie de identificarea celor mai importante mijloace pentru ca granițele UE să fie protejate și ca acest acord din 2016 între UE și Turcia să fie respectat”.
Ministrul Bogdan Aurescu menționa la acel moment și prezentarea unei hărți la televiziunea de stat din Turcia, în care România apărea pe o rută migratorie, precizând că a fost luată legătura cu autoritățile turce prin intermediul Ambasadei Turciei la București. “Ne-am exprimat surprinderea față de apariția acelei hărți care indică și România pe ruta migratorie, care a fost prezentată la televiziunea de stat din Turcia”, preciza ministrul român.
