29.5 C
București
sâmbătă, 28 mai 2022
AcasăȘtirile zileiInvestigații România LiberăBăncile refuză plăți pe bandă rulantă

Băncile refuză plăți pe bandă rulantă

Plăţile cu instrumente de debit refuzate de bănci au crescut, în septembrie, cu 14% faţă de august, de la 555 de milioane de lei la aproape 634 de milioane de lei, reiese din datele colectate la Centrala Incidentelor de Plăţi din Banca Naţională a României.

Cecuri și bilete la ordin cu valori cumulate de sute de milioane de euro sunt respinse în fiecare lună la plată. Legislația, în schimb, a devenit mai permisivă cu acest tip de infracțiuni care, oricum, erau tratate cu foarte multă ușurință de judecători și organele de anchetă.

Plăţile cu instrumente de debit refuzate de bănci au crescut, în septembrie, cu 14% faţă de august, de la 555 de milioane de lei la aproape 634 de milioane de lei, reiese din datele colectate la Centrala Incidentelor de Plăţi din Banca Naţională a României.

În acelaşi timp, şi numărul de operaţiuni respinse de bănci a crescut de la 6.786 în august la 6.995 în septembrie. Numărul de refuzuri la plată este însă cu mult sub cel din urmă cu un an, când au fost înregistrate 9.487 de incidente de plată.

Cea mai mare parte a tranzacţiilor refuzate de bănci, atât ca valoare, cât şi ca număr de incidente, provine din plăţile cu bilete la ordin. În septembrie, valoarea sumelor refuzate provenite din plăţi cu aceste instrumente a fost de 622 de milioane de lei, în creştere de la 543 de milioane de lei în luna anterioară. Ca număr, plăţile cu bilete la ordin respinse de bănci au crescut de la 6.499 în august la 6.711 o lună mai târziu.

La plăţile cu cecuri, sumele refuzate la plată au scăzut, uşor, de la 11,9 milioane de lei în august la aproape 11,8 milioane de lei în septembrie. Comparativ cu anul trecut, plăţile cu instrumente de debit refuzate de bănci consemnează o scădere, de la 773,7 milioane de lei în octombrie 2014, la 634 milioane de lei în septembrie 2015.

Obicei vechi

În fiecare lună din 2014, sute de cecuri cu valori cumulate de zeci de milioane de lei au fost respinse la plată pe motiv că nu aveau acoperire. Sumele maxime sunt de două ori mai mari decât în 2013. În cazul biletelor la ordin, situația este chiar mai gravă, doar în luna iulie a anului fiind respinse instrumente de plată cu valori totale de peste un miliard de lei. Utilizarea instrumentelor de plată fără acoperire a devenit un fenomen care a luat amploare în România o dată cu debutul crizei economice în anul 2009.

În contratimp cu această dinamică, organele de anchetă și judecătorii tratează cu foarte mare ușurință acest de tip de infracțiuni pe care nu le consideră atât de grave. De partea cealaltă, mii de firme ajung în pragul falimentului din cauza debitorilor care îi „păcălesc” plătindu-le produsele sau serviciile cu cecuri sau bilete la ordin fără valoare. Mai mult, Noul Cod Penal, intrat în vigoare în 2013, nu mai incriminează explicit infracțiunea de înșelăciune cu cecuri așa cum o făcea Codul Penal anterior. „Organele de anchetă și instanțele de judecată sunt suprasolicitate și au tendința să trateze cu lejeritate infracțiunile economice mici. Practica a arătat că sunt foarte rare situațiile când se dau condamnări penale pentru înșelăciune cu cecuri sau cu bilete la ordin”, explică un specialist în domeniu, citat de economica.net.

Biletul la ordin rămâne cel mai utilizat instrument de plată între firme din România. Studiile arată că mai bine de jumătate din totalul plăților se realizează prin intermediul acestui instrument. Ca o consecință firească, și numărul incidentelor de plată este unul foarte ridicat. Doar în luna iulie 2014, de exemplu, băncile au respins aproape 10.000 de bilete la ordin cu valori cumulate de peste 1 miliard de lei.

Ca medie, în fiecare lună a anului trecut au fost respinse aproximativ 9.000 de bilete la ordin a căror valoare toatală se apropie de 700 de milioane de lei. Ca și infracțiunile cu cec-uri, cele cu bilete la ordin beneficiază de un tratament blând. Există însă și o soluție. Cei mai mari emitenți de carduri din România, Visa și Mastercard, au dezvoltat produse speciale pentru companii. Cardul de firmă sau cardul business, promovat mai ales de Visa, este o soluție care reduce aproape de zero posibilitățile de fraudă. Achiziționarea unui astfel de produs este o variantă de luat în calcul în condițiile în care din ce în ce mai multe firme acceptă plata online sau direct cu cardul. Potrivit ultimelor date, numărul tranzacțiilor cu carduri de firmă emise de Visa a crescut cu aproximativ 20% în 2014, urmând un trend început în urmă cu patru-cinci ani.  

Legi proaste

Din 2013, după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, înșelăciunea cu cecuri nu mai este definită explicit. În aceste condiții, legea care se aplică în astfel de situații este un act normativ din 1934, modificat în 2012. Această lege prevede pedepse de maximum un an, față de vechiul Cod Civil care permitea aplicarea unor pedepse de până la 20 de ani închisoare.

Mai mult, potrivit noului Cod Penal (NCP), împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Poate nu întâmplător, în 2014, primul an plin de aplicare a NCP, numărul cec-urilor respinse la plată și, mai ales, sumele cumulate de acestea au crescut simțitor comparativ cu 2013. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, în cele mai „fierbinți” luni din 2014 din acest punct de vedere, adică februarie și octombrie, valoarea totală a cecurilor refuzate s-a apropiat de 50 de milioane de lei, față de doar 30 de milioane de lei în luna de maxim a lui 2013, adică ianuarie. Ca medie, în fiecare lună din 2014 au fost respinse circa 550 de cecuri, față de sub 400 în 2013.

Cele mai citite

Rusia a trecut la jaf în stil mare. Un vapor plin a plecat din portul Mariupol

De la furturi de mărunțișuri, acum Rusia a trecut la furt cu navele din Ucraina, ceea ce cu siguranță criza alimentară și cea a...

Rezultate Roland Garros: al treilea favorit, calificat în optimi

Alexander Zverev (3 ATP, favorit nr. 3) s-a calificat în optimile de finală ale turneului de Mare Şlem de la Roland Garros, după ce...

Lovitură pentru comercianți. În cazul discounturilor trebuie să afișeze cel mai mic preț din ultima lună

De astăzi, toţi comercianţii trebuie să afişeze la raft cel mai mic preţ pe care l-au practicat în ultimele 30 de zile pentru produsele...
Ultima oră
Pe aceeași temă