26.8 C
București
joi, 26 mai 2022
AcasăȘtirile zileiInvestigații România LiberăCele 300 de averi care au trezit suspiciunile ANAF

Cele 300 de averi care au trezit suspiciunile ANAF

Maneliștii, cămătarii, politicienii, dar și vedetele din showbiz, grupați de Fisc în diferite grupuri de risc, vor fi luați la verificări. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le va controla veniturile, sursa de proveniență a acestora, dar și cheltuielile. Pentru început: 313 dosare.

Fiscul a început programul de verificare a persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, cu 313 dosare, de care se ocupă 60 de inspectori. Pornind de la cele 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a aplicat un prim filtru, selectând aproape 300.000 pentru eşantionul semnificativ supus analizei de risc.

Printre aceştia se numără asociaţi sau acţionari care au împrumutat firme cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro. Ulterior, ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferenţa între veniturile estimate şi cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei. După aplicarea unui nou filtru, în vizorul agenției au rămas 5.900 de persoane care prezintă un grad ridicat de risc fiscal, respectiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziţii de proprietăţi imobiliare în intervalul 2011-2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în acelaşi interval maşini de peste 75.000 de euro. În final, au fost eliminați 1.160 de contribuabili întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile soţilor, dar s-au adăugat 3.150 de cetăţeni, rude sau afini până la gradul II, identificaţi cu risc fiscal în eşantionul de 132.000 de persoane.

Au rezultat astfel 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunţită, în patru grupe de risc: * patron bogat de firmă săracă; * persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute; * persoane cu venituri volatile; * respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii, dar prezintă risc semnificativ.

Care sunt contribuabilii pe care ANAF îi include în a patra grupă? Până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns de la Fisc. Însă consultantul fiscal Dan Schwartz este de părere că în această categorie, dar și în grupa a doua de risc s-ar putea regăsi politicienii. Și consultantul fiscal Gabriel Biriș susține că printre cei ce vor fi verificați de Fisc se regăsesc și unii politicieni. “Cei care au dat împrumuturi, dar și cei care au luat cu împrumut sume mari de la rude. Ei își transferă bunurile pe numele rudelor și apoi rudele încep să le dea bani de cheltuială. Sau cei care au luat credite mari vor fi verificați, să se vadă din ce plătesc ratele”, ne-a spus Biriș.

Primele cazuri verificate

Astfel, în vizorul ANAF se află în total sunt 5.400 de persoane vizate pentru prima serie de verificări. Fiscul a înfiinţat opt servicii distincte de verificări fiscale dedicate programului, în structura direcţiei de verificări fiscale de la nivel central – Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Galaţi, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, cărora le-a alocat 100 de posturi, şi a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă – verificarea fiscală prealabilă documentară. Se dorește o medie de cinci cazuri / inspector, pentru operativitate şi eficienţă. Conform președintelui ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, metodologia presupune mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, 12 luni.

Programul vizează verificarea veniturilor și a declarării acestora începând cu anul 2011, întrucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare, conform normelor stabilite de legiuitor. Dan Schwartz explică faptul că, în cazul în care există suspiciuni de evaziune fiscală perioada de prescriere este de 10 ani. “Însă, dacă ești vizat, poți aduce dovezi indiferent de anul în care s-au înregistrat diferite tranzacții. De exemplu, dacă ți-ai vândut casa în 2006 și din banii respectivi ți-ai cumpărat 7 ani mai târziu o mașină poți face dovada legală”, arată consultantul fiscal.

„Legea exista, dar nu a fost aplicată“

Cei doi consultanți fiscali susțin că este un început și că este foarte bine că ANAF a pornit de la o bază largă, astfel încât să se piardă cât mai puțin pe parcursul filtrelor. “Sunt proceduri care există în toate țările din lume. La noi este pentru prima dată când aceste proceduri sunt făcute publice. Legea există mai demult, dar nu a fost aplicată. Pragurile sunt relative, însă este bine că s-a pornit de la o bază mai largă: respectiv împrumuturi acordate de acționari firmelor, în valoare de peste 200.000 de lei, achiziționare de bunuri de peste 70.000 de euro, depozite anuale mai mari de 150.000 de lei sau cumpărare de mașini mai scumpe de 25.000 de euro. Astfel s-a încercat să se piardă cât mai puțin. Aplicând diverse filtre, ANAF a pornit de la 14 milioane de persoane și a ajuns la 5.399 de contribuabili vizați pentru prima serie de verificări”, explică Schwartz.

Cum au procedat alţii

Gabriel Biriș dă exemplul Marii Britanii, care ar putea fi utilizat și la noi. “Fiscul britanic a constatat că Liechtenstein este utilizată pentru mutarea profitului. A semnat un acord de schimb de informații cu această țară și a acordat o perioadă de timp persoanelor care doresc să depună declarații. Cei care au luat acestă decizie și-au repartizat banii pentru care au plătit doar jumătate din impozit și au scăpat de amenzi. România are 95 de convenții pentru evitarea dublei impuneri care au și convenții pentru schimb de informații, plus încă vreo 10 acorduri pentru schimb de informații. Deci există cadru legal”, spune Biriș. Acesta susține că legea în vigoare este imorală: “Ce avem acum este o mare mizerie morală. Dacă Popescu depune declarația, plătește impozit 16%. Ionescu dacă nu declară și este prins plătește tot 16%, iar dacă nu este prins nu plătește nimic. Înțelegem însă de ce, dacă ne gândim că cei care conduceau la acea vreme ANAF, unul este urmărit pentru evaziune fiscală, iar altul este închis pentru corupție”, declară Gabriel Biriș.

„Vor apărea rezultate, vor fi şi procese“

Cei doi consultanți fiscali spun că este un început bun, dar ANAF trebuie să-și facă temele conștiincios, iar atunci când emite deciziile să fie greu de câștigat în instanță de către partea adversă. “Este posibil ca pentru primele cazuri rezultatele să apară până la sfârșitul anului. Însă, cu siguranță vor fi și procese. De aceea, ANAF trebuie să efectueze aceste controale corect, echidistant, cu mare grijă, fără grabă și nu din dorința exclusivă să mai strângă bani la buget. Oamenii nu sunt bife pe un tabel al autorităților fiscale”, susține Dan Schwartz. 

Cele 4 grupe de risc

  • În prima grupă de risc intră patronii care dețin un patrimoniu semnificativ, ce nu corespunde cu veniturile declarate, iar firmele pe care le controlează au rezultate proaste, înregistrând pierderi.
  • Grupa doi de risc îi reunește pe cei care obțin venituri din activități legale, dar nedeclarate sau din activități ilegale (cămătărie, trafic de persoane etc.)
  • În grupa a treia intră persoane cu activitate în showbiz, cu venituri volatile.
  • Ultima grupă îi reunește pe toți cei care nu se regăsesc în celelalte grupe de risc.

CAZURI „CLASICE”

Despre categoriile de risc

Presa a relatat pe larg despre împrumuturile acordate de diverși politicieni unor apropiați sau rude, pe care și le-au trecut în declarațiile de avere. De exemplu, deputatul Sebastian Ghiță a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, așa cum rezultă din declarația de avere din iunie anul acesta. Sau senatorul Verestóy Attila, care are active financiare (conturi, depozite, fonduri de investiții etc.) în valoare de peste 9,6 milioane de euro, plus circa 700.000 de lei. Generos, senatorul a împrumutat diferite societăți și cluburi sportive cu sume consistente – peste 8 milioane de lei și peste 1,3 milioane de euro. Iar actualul ministru al Finanțelor are credite bancare ce depășesc jumătate de milion de euro, dar și un împrumut de 100.000 de euro.

În ceea ce privește o altă categorie de risc, cu câteva zile în urmă televiziunile au prezentat imagini de la nunta nepotului lui Grado Cârpaci, zis „Ministrul de Finanțe”, și fiica lui Serif Cârpaci, fratele „celebrului „Ionelas”. Nuntașii au blocat cea mai circulată stradă din Timișoara, parcând mai multe mașini de lux. La petrecere atmosfera a fost întreținută de Nicolae Guță și Florin Salam.

Cele mai citite

Aproape jumătate dintre români vor cere mărire de salariu

Aproape jumătate dintre angajații români vor cere o mărire de salariu, relevă sondajul global intitulat "Workforce Hopes and Fears". Potrivit acestui studiu, în cazul României,...
00:00:32

Japonia spune că testul cu racheta nord-coreeană e un act provocator

Japonia spune că testul cu racheta nord-coreeană efectuat în preajma vizitei președintelui SUA în regiune e de fapt un act provocator.Ministrul japonez al Apărării,...

AS Roma a câștigat primul trofeu european, Europa Conference League, în finala cu Feyenoord Rotterdam 1-0

AS Roma a cucerit primul său trofeu continental, Europa Conference League, după ce a învins-o pe Feyenoord Rotterdam cu scorul de 1-0 (1-0), miercuri...
Ultima oră
Pe aceeași temă