Statistica a fost prezentată recent de Poliţia Naţională Japoneză. În doar un an, numărul membrilor s-a micşorat cu 4.000 de persoane.
Explicaţia? Campaniile autorităţilor împotriva crimei organizate, precum şi un „declin cultural” al mafiei Yakuza în societatea niponă, unde sindicatul crimei nu mai exercită aceeaşi „fascinaţie”, ca în secolul trecut, în mediile sociale defavorizate, potrivit cotidianului britanic.
Clanul Yamaguchi-gumi continuă să numere cei mai mulţi membri – în jur de 9.500, fiind urmat de Sumyoshi-kai (4.900) şi Inagawa-kai (3.700).
Aceasta este, însă, doar o faţetă a fenomenului. Yamaguchi-gumi se confruntă, de asemenea, şi cu o „criză de management”, atrăgea atenţia The Japan Times în 2018. Jurnaliştii japonezi scriau că liderii în vârstă au început să se retragă în masă, fiind nemulţumiţi de atmosfera „corporatistă” din interiorul mafiei.
Ryo Fujimara, istoric al mafiei japoneze, autorul cărţii „The Three Yamaguchi-gumi”, explica pentru The Japan Times substratul antropologic al situaţiei: „Nu mai este deloc distractiv să fii un Yamaguchi-gumi. Acum este ca şi cum ai lucra pentru Toyota. Ceea ce a fost cândva o grupare criminală a devenit acum o corporaţie”.
Cel care a impus acest ritm „corporatist” în rândul clanului Yamaguchi-gumi a fost, potrivit lui Fujimara, Kyoshi Takayama, unul dintre cei mai influenţi mafioţi japonezi: „În fiecare dimineaţă, trebuia să fii prezent la 07.30 la sediul grupării, fiindcă Takayama ajungea la ora 08.00”.
South China Morning Post relata anul trecut, într-un articol amplu, despre problemele financiare cu care se confruntau membrii simpli ai grupărilor mafiote japoneze, precizând că mulţi dintre aceştia „se zbat în sărăcie”.
Era menţionat ca exemplu cazul lui Masato Gunji, şeful unei grupări rurale aparţinând clanului Yakuza, care fusese arestat într-un magazin alimentar în timp ce fura mâncare.
