Pentru Vatican, această vizită se înscrie într-o politică a dialogului axat pe țările care promovează un Islam mai reformist, așa cum este descris în Declarația de la Marrakech asupra drepturilor minorităților religioase în țări musulmane.
Un alt text va fi pregătit, de această dată asupra „cetățeniei inclusive”, și din acest punct de vedere deplasarea Papei în Emiratele Arabe Unite se leagă de cea din Maroc, de la sfârșitul lunii martie – ambele țări au promovat Declarația de la Marrakech.
Vizita Papei în Emirate – vecin și actor în conflictul armat ce sfâșie Yemenul, care, potrivit ONU, a provocat cea mai gravă criză umanitară din lume – este dominată de dialogul între religii și luni a avut loc la Abu Dhabi o întâlnire inter-religioasă internațională.
Potrivit analiștilor, este vorba de o întâlnire inedită pentru regiune, în cadrul căreia Papa Francisc a făcut un apel pentru oprirea războaielor în Orientul Mijlociu, ale căror „consecințe nefaste” sunt vizibile în prezent în Yemen, Siria, Irak și Libia, precizând că războiul este sinonim cu „mizeria” și „cruzimea”. De asemenea, a cerut tuturor țărilor din Orientul Mijlociu să acorde „același drept la cetățenie” persoanelor „de diverse religii” și a insistat pe noțiunea de „fraternitate”.
Papa nu a fost explicit în comentariile sale, dar ele priveau, între altele, statutul minorităților creștine în Orientul Mijlociu, unde mulți se declară victimele discriminării. El a oferit gazdei sale, prințul moștenitor, un medalion reprezentând întâlnirea din 1219, în plină Cruciadă, între Sfântul Francisc de Assisi și sultanul Malek al Kamel în Egipt, un jalon vechi de 800 de ani al dialogului între musulmani și catolici. După ce a fost ales în fruntea Bisericii Catolice, argentinianul Jorge Bergoglio a decis să ia numele Francisc, motivat de faptul că Sfântul Francisc de Assisi era dedicat fraternității universale și sărăciei.
La rândul său, prințul moștenitor i-a remis Papei actul notarial din 1963 prin care se oferea un teren pentru construirea primei biserici din Emirate. Autoritățile de aici resping orice exploatare politică a religiei, în special de către mișcarea Frații Musulmani.
În 2014, Emiratele s-au alăturat coaliției internaționale anti-jihadiste în Siria și, pentru a-și demonstra „toleranța zero” față de extremism, au interzis 83 de grupuri calificate ca teroriste. După ce au declarat anul 2019 „Anul toleranței”, Emiratele au grijă de imaginea lor și se mândresc cu o populație compusă peste 85% din expatriați de toate naționalitățile și toate religiile. Dar, potrivit Amnesty International și Human Rights Watch, autoritățile acestui emirat din Golf controlează media locale, interzic partidele politice și închid opozanții.
Duminică, sub o ploaie neobișnuită, credincioșii s-au adunat în jurul Catedralei Sfântul Iosif din Abu Dhabi, decorată în culorile Vaticanului și ale Emiratelor, pentru a obține ultimele bilete pentru slujba papală programată marți, pe un stadion din Abu Dhabi, în prezența a peste 130.000 de catolici, majoritar muncitori imigranți asiatici din Filipine și India. În afara celor prezenți pe stadion, exteriorul a fost înțesat de credincioși care au fost salutați de Suveranul Pontif din papamobil.
Creștini în Peninsula Arabică
Există peste 3,5 milioane de creștini în Golf, din care 75% sunt catolici, majoritatea muncitori proveniți din Filipine și India, și 22 de biserici catolice, cel mai mare număr fiind în Emirate – opt, pentru un milion de credincioși. În Arabia Saudită trăiesc peste un milion de catolici, circa 350.000 în Kuweit, 80.000 în Bahrein și între 200.000 și 300.000 în Qatar.
Distruse, lovite de tiruri încrucișate sau incendiate în timpul războiului, bisericile din Yemen sunt mărturii ale primelor prezențe creștine în Peninsula Arabică. Referindu-se la prezența creștină în peninsulă, preotul Lennie Connully, de la Vicariatul apostolic din Arabia de Sud, precizează că „totul a început în Yemen, deci Yemen este foarte important pentru noi”. Astăzi, țara mai are câțiva creștini, care în majoritate își trăiesc credința în clandestinitate în Sanaa, capitala aflată în mâinile rebelilor Hutsi, și în Aden, sediul guvernului, în sud.
