Legea a fost aprobată de Parlamentul unicameral al Ungariei, la data de 30 martie 2020, cu 137 de voturi favorabile și cu 53 de voturi împotrivă.
Potrivit acestei legi, premierul Viktor Orbán va putea prelungi pe termen nedeterminat starea de urgenţă, instituită la data de 11 martie 2020, fără a mai cere aprobarea Parlamentului de la Budapesta. În plus, Guvernul poate suspenda aplicarea unei legi printr-un simplu decret.
Aceeași nouă lege instituie o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea de “ştiri false” despre epidemia de coronavirus sau despre măsurile adoptate de Guvernul Ungariei.
În schimb, opoziția din Ungaria susține că aceste măsuri sunt disproporționate. În mod similar, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a anunțat că urmăreşte “cu îngrijorare” situația politică din Ungaria.
„Starea de urgență trebuie să fie limitată la un scop precis și la un anumit interval de timp”, a subliniat Ingibjörg Sólrún Gísladóttir, directorul Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE.
La rândul său, Consiliul Europei a avertizat că “o stare de urgenţă pe termen nedefinit şi incontrolabilă nu poate garanta respectarea unor principii fundamentale ale democraţiei”.
Nu este prima dată când instituții ale UE își exprimă îngrijorarea față de situația din Ungaria. Cele mai numeroase critici și suspiciuni au fost generate de relația foarte bună dintre regimul Orban din Ungaria și regimul Putin din Rusia, precum și de atitudinea extrem de dură a Guvernului Orban față de refugiați.
“Într-un moment în care toate regimurile democratice cântăresc cât mai minuțios sacrificarea de drepturi și libertăți în balanță cu creșterea temporară a puterii despotice a statului, în Ungaria unica soluție pentru ca regimul politic să nu alunece iremediabil către anularea democrației este doar presiunea comunității internaționale”, consideră Cătălin Raiu, expert al OSCE și cadru didactic la Universitatea din București.
