Creștin-democrații germani au obținut duminică o victorie decisivă în alegerile din estul Saxoniei-Anhaltului, într-un impuls uriaș pentru liderul lor Armin Laschet și încercarea sa de a-i succeda Angelei Merkel în calitate de cancelar în septembrie.
CDU a reușit să facă față unei provocări puternice din partea Alternativei de extremă dreaptă pentru Germania (AfD), care a încercat să valorifice nemulțumirea publică pe scară largă cu privire la restricțiile Covid-19.
A fost o noapte îngrijorătoare pentru Verzi care au obținut doar 6,1 % la scurt timp după ce au desemnata-o pe populara parlamentară Annalena Baerbock drept prima lor candidată la funcția de cancelar în aprilie.
Proiecțiile radiodifuzorului public german ARD, văzute în mod tradițional ca un prognostic precis al rezultatelor finale, au dat Uniunea Creștin Democrată la 37,0%, în creștere cu peste 6 puncte față de ultimele alegeri ale statului din 2016. AfD a scăzut la 20,9%, cu 3,4% puncte procentuale față de 2016.
Proiecțiile, bazate pe sondaje, sugerează că actuala coaliție CDU, Social-Democrați și Verzi, condusă de Reiner Haseloff al CDU, va avea suficiente locuri în parlamentul regional pentru a continua să fie la putere. Dar CDU ar putea alege, de asemenea, să formeze un parteneriat cu SPD și pro-business Free Democrats (FDP).
„Sunt prim-ministru de zece ani și oamenii mă cunosc, știu. . . ceea ce eu reprezint ”, a declarat Haseloff, un fost academician în vârstă de 67 de ani, pentru ARD. „Cred că această credibilitate a fost un factor decisiv.”
De asemenea, el a mulțumit alegătorilor pentru „construirea unui paravan de protecție clar împotriva extremei-drepte”, sprijinind CDU de centru-dreaptă, mai degrabă decât AfD.
Unele sondaje dinaintea alegerilor au sugerat că AfD ar putea învinge CDU. Chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, totuși, nu ar fi în poziția de a forma un guvern, deoarece niciun alt partid nu este dispus să formeze o coaliție cu acesta.
Rezultatul uimitor al AfD în 2016, când a câștigat aproape un sfert din voturi, a reflectat reacția publică împotriva politicilor de imigrație liberale ale Angelei Merkel și afluxul în Germania a peste un milion de solicitanți de azil, majoritatea din Orientul Mijlociu, nordul Africii și Afganistan.
A fost o noapte deprimantă pentru social-democrați, partener junior în marea coaliție guvernamentală a lui Merkel, care au văzut cum partea lor din vot se micșorează cu 1,1 puncte la 8,3% – unul dintre cele mai slabe rezultate ale sale în Germania de după Război. Verzii au crescut la 6,1%, în creștere cu 0,9 puncte față de 2016.
„Ne-am mărit cota de vot, dar nu atât cât am sperat”, a spus Annalena Baerbock, candidata Verzilor la funcția de cancelar.
„În această seară, trenul Baerbock a deraiat”, a spus Friedrich Merz, unul dintre cei mai de seamă politicieni ai CDU.
FDP pro-business a obținut 6,4% din voturi, în creștere cu 1,5 puncte față de 2016. Stânga Die Linke, care își are rădăcinile în fostul Partid Comunist care a guvernat cândva Germania de Est, a scăzut la 11,2%, în scădere de la 16,3 la sută acum cinci ani.
Saxonia-Anhalt este un stat mic, cu o populație de doar 1,8 m. Reunificarea germană l-a scufundat într-o depresiune economică din care încă se recuperează, iar populația a scăzut cu 24% din 1990, în timp ce tinerii se îndreaptă spre vest în căutarea unor locuri de muncă mai bune.
De asemenea, statul se confruntă cu o revoltă economică mai mare în deceniile următoare, pe măsură ce Germania trece la închiderea minelor de lignit – un mare angajator în Saxonia-Anhalt – ca parte a eforturilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Rezultatul a fost o victorie pentru Armin Laschet, prim-ministru al Renaniei de Nord-Westfalia, cel mai populat stat al Germaniei, care va deveni candidatul mixt al cancelarului CDU și al partidului său soră bavarez CSU la alegerile federale din septembrie, care vor marca sfârșitul a celor 16 ani ai Angelei Merkel ca cancelar.
CDU s-a prăbușit inițial la începutul acestui an, lovit de frustrarea publică la ritmul lent al campaniei de vaccinare și de un scandal de corupție care a implicat un grup de deputați creștini-democrați.
Au existat, de asemenea, îndoieli cu privire la capacitatea lui Laschet de a câștiga alegerile din Bundestag, care au fost exploatate de premierul bavarez Markus Söder, care și-a dorit să fie numit candidat la funcția de cancelar din partea CDU / CSU, declanșând o luptă amară pentru putere. Laschet speră că rezultatul decisiv din Saxonia-Anhalt va risipi în cele din urmă acele îndoieli.
