15.3 C
București
luni, 23 mai 2022
AcasăInternaționalCriza din UcrainaRusia, nemulțumită de răspunsul SUA la cererile sale

Rusia, nemulțumită de răspunsul SUA la cererile sale

Kremlinul s-a arătat nemulțumit de răspunsul Statelor Unite ale Americii la garanțiile de securitate solicitate de Rusia și a precizat că acestea oferă speranță pentru un dialog serios doar asupra problemelor secundare, nu și celor fundamentale.

Rusia a anunțat că nu se grăbește să reacționeze după răspunsul primit din partea SUA la solicitările sale. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat ieri că președintele Vladimir Putin va decide următorii pași în legătură cu răspunsurile în scris oferite miercuri Moscovei de către Statele Unite și NATO.

SUA a răspuns cererilor Rusiei

Într-un răspuns scris la cererile Rusiei transmise personal de ambasadorul său la Moscova, SUA și-au repetat angajamentul de a susține politica „ușilor deschise” a NATO, oferind în același timp o „evaluare principială și pragmatică” a preocupărilor Kremlinului. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că Rusia a cerut NATO să retragă trupele și armele din estul Europei și să împiedice vecinul său Ucraina, un fost stat sovietic, să adere la alianță.

Washingtonul și aliații săi din NATO resping această poziție, dar spun că sunt gata să discute alte subiecte, cum ar fi controlul armelor și măsurile de consolidare a încrederii.

„Să punem lucrurile în scris este o modalitate bună de a ne asigura că suntem cât mai preciși, iar rușii ne înțeleg pozițiile, ideile, cât mai clar posibil. În acest moment, documentul este cu ei și mingea este în curtea lor”, a declarat Blinken reporterilor.

Dacă președintele Vladimir Putin este pregătit să accepte agenda Washingtonului și a aliaților săi va determina următoarea fază a crizei, susțin experții. Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kulebo, a salutat joi continuarea discuțiilor cu Rusia pentru încă cel puțin două săptămâni.

Rusia este deschisă la negocieri diplomatice

„Consilierii au acceptat să se întâlnească la Berlin peste două săptămâni, ceea ce înseamnă că, măcar pentru următoarele două săptămâni, Rusia este susceptibilă să rămână pe o cale diplomatică”, a declarat Kuleba într-o conferinţă de pre-ă susținută la Copenhaga după o întrevedere cu omologul danez Jeppe Kofod. Între timp, Moscova a adunat în jur de 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina și neagă orice plan de invazie.

Totodată, Vladimir Putin a intensificat puterea militară de la granița țării și plănuiește exerciții militare tot mai dese. Ba mai mult, Belarus dă semne că îi permite Rusiei să ajungă în Ucraina prin intermediul teritoriului său. NATO spune că pune forțele în așteptare și consolidează Europa de Est cu mai multe nave și avioane de luptă, în timp ce SUA, Marea Britanie și alții furnizează arme pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva armatei mult mai mari a Rusiei.

Rusia va analiza răspunsul SUA

Întrebat de cât timp ar avea nevoie Rusia pentru a studia răspunsul NATO, ministrul adjunct de externe Alexander Grushko a declarat agenției de presă Interfax că vor citi răspunsul și a dat exemplul proiectului întocmit de specialiștii ruși, care au avut nevoie de o lună și jumătate pentru a-l pune la punct.

La Paris, diplomații din Rusia, Ucraina, Franța și Germania au purtat mai mult de opt ore de discuții cu privire la încheierea unui conflict separatist din estul Ucrainei, parte a crizei mai ample dintre Moscova și Kiev.

Temerile privind un război la scară largă s-au intensificat în ultima perioadă, în ciuda declarațiilor liderilor mondiali, care încearcă să îi liniștească pe cetățeni. Așa-numitele discuții „Normandie” au fost un semnal bun din partea Rusiei și un pas către dezamorsarea tensiunilor mai largi. Cu toate acestea, au rămas diferențe majore cu alte discuții planificate la Berlin în două săptămâni, a spus un oficial francez.

Rusia și SUA rămân pe poziții

În contextul în care Rusia pare să nu dea înapoi, ci din contră, să își consolideze puterea în fața Occidentului, președintele american Joe Biden a declarat că ia în considerare și un set de sancțiuni personale împotriva lui Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acestea nu reprezintă o îngrijorare pentru Putin, însă ar fi „distructive din punct de vedere politic”, adăugând că liderilor de vârf ai Rusiei li se interzice legal să dețină active, proprietăți și conturi bancare în străinătate. Averea personală a lui Putin este un subiect sensibil în Rusia.

Potrivit celei mai recente dezvăluiri oficiale, el a câștigat doar 10 milioane de ruble, însemnând 126.175 de dolari în 2020. Peskov a spus anterior că impunerea de sancțiuni împotriva lui Putin ar echivala cu o ruptură a relațiilor diplomatice. Liderii mondiali fac demersuri în continuare pentru a reduce conflictul cu Rusia prin discuții diplomatice, fără a se ajunge la un scenariu în care se pierd mii de vieți omenești.

NATO a respins solicitările Rusiei

În același timp, după ce NATO a respins cererile Rusiei de a împiedica aderarea Ucrainei la alianța nord-atlantică, oficialii au făcut propriile propuneri. Astfel, NATO i-a cerut Rusiei să-și retragă militarii din țările unde i-a trimis ilegal. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, cere retragerea militarilor ruși din Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Temerile sunt legate și de o posibilă anexare a acestor regiuni. În Republica Moldova, Rusia are trupe în regiunea Transnistriei, cu populație rusofonă.

De asemenea, Putin ține trupe ilegal în Georgia, în regiunile Osetia de Sud și Abhazia. Rusia a mai cerut oprirea oricârei extinderi NATO în zona Europei de Est. Cu toate că Republica Moldova, Georgia și Ucraina nu fac parte din NATO, acestea se bucură de o colaborare strânsă cu alianța nord-atlantică. Totuși, Republica Moldova nu și-a exprimat intențiile de a adera la NATO. În schimb, Ucraina și Georgia doresc să fie membre cu drepturi depline.

Urmărește România Liberă pe  Facebook și Google News

Redacțiahttps://romanialibera.ro
România Liberă este o publicație tipărită și online pentru politică, afaceri și avocați, care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare. A fost fondată în 1877, în România. RL este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități. Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru o Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri Reuters. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă