Africa de Sud a plonjat într-o criză politică provocată de refuzul preşedintelui Zuma de a părăsi puterea. După o ultimă bravadă televizată miercuri după-amiază, seara şeful statului a pus capăt crizei care paraliza ţara şi s-a supus ordinelor partidului său care l-a ameninţat cu un vot de neîncredere în Parlament, joi. „Am decis să demisionez din postul de preşedinte al Republicii cu efect imediat, chiar dacă sunt în dezacord cu direcţia organizaţiei mele”, a declarat Zuma într-o alocuţiune retransmisă în direct la televizor.
De la venirea sa în fruntea ANC, în decembrie, vice-preşedintele ţării, Cyril Ramaphosa, a încercat să obţină plecarea în linişte a şefului statului, implicat în numeroase scandaluri, pentru a evita o catastrofă electorală în 2019. S-a lovit însă de refuzul categoric al preşedintelui, al cărui mandat nu expiră decât anul viitor.
După zile de negocieri fără rezultat, conducerea partidului a decis să ia „taurul de coarne” dar preşedintele, care nu are nici o obligaţie juridică să se supună ordinelor partidului său, a continuat să tragă de timp, decis să-şi vândă scump pielea. În lipsa unui răspuns imediat din partea preşedintelui, ANC a anunţat că joi va vota în Parlament o moţiune de neîncredere contra şefului statului. Decis să termine rapid, ANC a anunţat de asemenea că Cyril Ramaphosa va fi ales vineri în Parlament pentru a-i succeda lui Zuma.
Opoziţia, care a încercat în van ani de zile să-l împingă spre ieşire pe cel pe care îl numeşte „delincventul” Zuma, a aplaudat anunţarea demisiei sale.
Caracatiţa corupţiei din Johannesburg
Coincidenţă sau nu, unitatea de elită a poliţiei sud-africane, Hawks, a efectuat prima sa operaţiune contra sulfuroasei, şi până acum de neatins, familie Gupta, în centrul scandalurilor care îl implică şi pe preşedinte. Operaţiunea a vizat domiciliul oamenilor de afaceri Gupta, din cartierul de lux Saxonwold din Johannesburg, proprietate devenită o a doua preşedinţie, unde cei trei fraţi Gupta ofereau posturi de miniştri şi funcţii responsabililor ANC, primeau preşedinţii întreprinderilor publice şi făceau să circule valize cu bani cash.
După luni de acuzaţii, speculaţii şi dezvăluiri, justiţia a trecut la ofensivă şi Parchetul a confirmat că va fi recuperată o parte a fondurilor publice suspectate că au fost deturnate de controversata familie de oameni de afaceri. Puternica frăţie se află în centrul celui mai mare scandal politico-financiar din Africa de Sud post-apartheid.
La finele anului 2016, un raport devastator al organismului anticorupţie a pus în evidenţă legăturile suspecte pe care le întreţineau cu preşedintele Jacob Zuma. Controlul clanului Gupta asupra şefului statului are profunde ramificaţii şi trece în special prin fiul acestuia, Duduzane, angajat în imperiul lor financiar.
În 2017, GuptaLeaks – scurgerea a peste 200.000 de emailuri – a permis decriptarea legăturilor între fraţii originari din Uttar Pradesh şi preşedintele Zuma şi amploarea afacerilor ilegale şi a personajelor implicate – miniştri, membri ai familiei Zuma, membri ai ANC. Veniţi în ţară în 1993, fraţii Gupra au reuşit construirea unui puternic conglomerat de întreprinderi care se întinde peste mine de cărbune, de uraniu, media şi transport aerian, devenind una dintre familiile cele mai bogate din Africa de Sud.
