15.9 C
București
joi, 28 octombrie 2021

Arta plastică românească, în focus la Bienala de la Viena

De curând s-a deschis Bienala de artă, arhitectură și design de la Viena. Anul acesta, pentru prima dată în cadrul prestigioasei bienale, una dintre principalele manifestări este dedicată României. Este vorba despre expoziția  “Maping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916-2016“,  curatoriată de Peter Weibel și Bärbel Vischer.  Aceasta cuprinde o retrospectivă a artei plastice românești  de la 1916 și până în prezent, aruncând și un ochi spre viitor.

În argumentul curatorilor se arată că arta românească a influențat de-a lungul vremii arta Occidentului, amintind de contribuția lui Constantin Brâncuși la dezvoltarea sculpturii și a dadaiștilor la schimbarea la față a literaturii.

„O dată cu instalarea comunismului în estul Europei s-a instaurat și celebra Cortină de fier. Din acel moment Vestul și Estul s-au divizat pe criterii politice. Acest lucru nu a distrus numai Estul Europei, ci, în ceea ce privește cultura, și Vestul. Țările din Occident s-au racordat cultural mult mai mult la lumea artistică de peste Ocean, pierzând complet contactul cu țările aflate după Cortina de fier. Putem spune că astfel a avut loc o autoamputare a Europei. Această stare de lucruri a durat mult prea mult. Noi nici acum nu cunoaștem arta acelor țări care în trecut ne-au influențat atât de puternic.  Această expoziție cuprinde o scurtă privire în trecutul artei plastice românești, se oprește îndelung la scena artei românești de azi, una descentralizată (cu artiști de la București, de la Sibiu, de la Cluj, de la Timișoara și din diaspora) și deschide o fereastră către viitor“.

Printre artiștii care expun la Muzeul de Arte Aplicate/Artă Contemporană din Viena (MAK) se numără deja faimosul Adrian Ghenie, care reprezintă anul acesta România și la Bienala de la Veneția, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Geta Brătescu, Ciprian Mureșan, Dan Mihălțianu, Belu-Simion Făinaru și mulți, mulți alții. „Oferta“ artistică românească din cadrul expoziției este extrem de diversificată, de la comentariile grafice politico-satirico-sociale ale lui Dan Perjovschi, adunate sub numele de „RevolutiON/OFF“, și instalații (celebrul „Cer variabil“ al lui Mircea Cantor întâmpină publicul încă din foaierul muzeului) la pictură, sculptură și film.

Cei interesați de momentul căderii comunismului pot vedea fragmente din filmul lui Andrei Ujică „Videograme dintr-o revoluție“. Iulia Toma face o radiografie a societății românești pre- și post-decembriste în funcție de hai­nele purtate de femei în instalația „De la halatul albastru la capotul înflorat, cu stație în corporate-augmented reality“, iar Ion Bârlădeanu, devenit după cum știm și personaj de film, „comentează“ politica vremurilor pe care le-a trăit atât de intens prin colajele sale minune.

Una dintre cele mai intere­san­te lucrări din expoziție este instalația lui Belu-Simion Făinaru numită „Rose of No­thing­ness“, o superbă trimitere plastică la Geneză. Într-un ritm amintind de cele 7 zile ale Facerii, stropi de apă negri cad din niște fire de sârmă ghimpată într-un spațiu dreptunghiular tot de culoare neagră. Picăturile curg când mai repede, când mai încet și această „ploaie primordială“ este întreruptă de momente de tăcere și de încremenire. Ștefan Sava „vorbește“ în instalația pe care a expus-o la Viena despre o lume dispărută, cea a vechii și numeroasei comunități evreiești din București.

El a cules sute de cărți și chiar obiecte de cult părăsite și le-a adunat într-un cufăr numit „genisa“ (care înseamnă în evreiește „depozit“). Rămășițele unei lumi cândva vii încap acum într-un cufăr.  Fiind o retrospectivă ce se întinde pe un secol, există, desigur, și lucrări ale artiștilor care au trecut “dincolo“: de la marele Marcel Iancu, fondator al dadaismului alături de Tristan Tzara, și Horia Bernea, părintele noului Muzeu al Țăranului Român, la Ion Bitzan sau Paul Neagu.

Expoziția „Maping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916-2016“ a trezit încă din prima zi a Bienalei interesul vienezilor și al turiștilor străini veniți în număr foar­te mare. Cum manifestarea ți­ne până pe 4 octombrie, organizatorii se așteaptă la un număr-record de vizitatori.   

 

Ultima oră
Pe aceeași temă