Recep Tayyip Erdogan, susţinut de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), a obţinut 52,6% din voturi, arată rezultatele anunţate după numărarea a 96% din buletinele de vot.
Principalul adversar al lui Recep Erdogan, Muharrem Ince, unul dintre liderii Partidului Popular Republican (CHP, centru-stânga), a obţinut 30,7%.
Selahattin Demirtas a obţinut 8,04%, iar Meral Aksener 7,43%.
Recep Erdogan şi-a proclamat victoria, afirmând că rezultatul este expresia puterii democraţiei turce.
În schimb, Muharrem Ince a denunţat nereguli electorale, semnalând că nu au fost numărate toate buletinele de vot. El le-a cerut observatorilor trimişi de partidul său să nu părăsească secţiile de votare.
Alianţa Populară – alcătuită din formaţiunea lui Recep Erdogan, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), şi Mişcarea Naţionalistă (MHP, dreapta) – se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar, cu 53,7% din voturi. Pe locul al doilea se poziţionează coaliţia formată de Partidul Popular Republican (CHP, centru-stânga) cu formaţiunile IYI, SP şi Partidul Democrat, obţinând 34%, anunţă agenţia de presă Anadolu.
Prezenţa la urne a fost de 87%.
Peste 56 de milioane de cetăţeni turci au fost chemaţi duminică la urne în scrutinul prezidenţial şi parlamentar anticipat din Turcia, organizat în contextul în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan vrea consolidarea puterii, după modificarea Constituţiei. Recep Tayyip Erdogan va implementa noul sistem constituţional prezidenţial, eliminând postul de prim-ministru şi centralizând puterea prin funcţia de preşedinte.
UPDATE 22:13 Recep Tayyip Erdogan, susţinut de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), a obţinut 56% din voturi, arată rezultatele anunţate după numărarea a 62% din voturi, potrivit BBC.
Principalul adversar al lui Recep Erdogan, Muharrem Ince, unul dintre liderii Partidului Popular Republican (CHP, centru-stânga), a obţinut 29%.
Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), formaţiunea lui Recep Erdogan, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar, cu 46% din voturi. Pe locul al doilea se poziţionează Partidul Popular Republican (CHP, centru-stânga), cu 20%, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 51% din voturi, anunţă agenţia de presă Anadolu.
UPDATE 19:48 Rata de participare la scrutinul prezidenţial din Turcia de duminică a fost de 86,82%, în timp ce rata de participare la alegerile legislative a fost de 87%, a transmis postul de stat TRT, citat de Reuters.
Potrivit rezultatelor parţiale preliminare, preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi formaţiunea sa, Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP) se află în frunte, cu 57,02% după numărarea a 40% din voturi şi respectiv 49,3%, după numărarea a 20,4% din voturi.
Principalul contracandidat al lui Erdogan, Muharrem Ince, de la cel mai important partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), s-a clasat pe locul doi, cu 28,3% din voturi.
Potrivit dpa, rezultatele s-ar putea schimba în mod dramatic, dat fiind procentul mic de voturi numărate. La referendumul constituţional din aprilie, tabăra lui Erdogan era creditată iniţial cu 62,6% din voturi după numărarea unui sfert din buletinele de vot, însă potrivit rezultatelor finale el a obţinut doar 51,5%.
UPDATE Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, se află în frunte în alegerile prezidenţiale de duminică din Turcia, cu un scor de 59,12% după numărarea a 21,8% din voturi, transmite agenţia de presă turcă Anadolu, citată de AFP şi EFE.
Erdogan, care are nevoie să obţină peste 50% din voturi pentru a evita un al doilea tur de scrutin, îl devansează astfel pe principalul său contracandidat, social-democratul Muharrem Ince, care a obţinut 26,53% din voturi, potrivit acestor rezultate parţiale.
Potrivit mai multor posturi de televiziune, Erdogan ar fi primit 58,9% din voturi după numărarea a 22,9% din buletine, iar contracandidatul său ar fi obţinut 26,7% din sufragii.
UPDATE Secţiile de vot s-au închis duminică în Turcia pentru alegerile prezidenţiale şi legislative anticipate, vot care reprezintă cea mai mare provocare electorală pentru preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi formaţiunea sa, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP, islamo-conservator), de când au preluat puterea acum mai bine de 15 ani, informează Reuters.
Secţiile de votare din întreaga ţară, cu o populaţie de 81 de milioane de oameni, s-au închis oficial la ora locală 17:00 (14:00 GMT). În Turcia nu există practica exit-poll-urilor, iar primele rezultate sunt aşteptate la începutul serii.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare anticipate din Turcia au loc în contextul în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan vrea consolidarea puterii, după modificarea Constituţiei. Recep Tayyip Erdogan va implementa noul sistem constituţional prezidenţial, eliminând postul de prim-ministru şi centralizând puterea prin funcţia de preşedinte.
Printre politicienii care candidează împotriva lui Recep Erdogan se numără Muharrem Ince, din cadrul Partidului Popular Republican (CHP), fostul lider prokurd Selahattin Demirtas, aflat în detenţie, şi fostul ministru de Interne Meral Aksener, din cadrul formaţiunii politice Iyi. Dacă niciun candidat nu va obţine majoritate în scrutinul prezidenţial, pe 8 iulie va avea loc turul al doilea.
Alegeri în Turcia, pe fondul inflației galopante
Aceste alegeri parlamentare şi prezidenţiale din Turcia au loc pe fondul creşterii şomajului şi inflaţiei, ce lovesc dur în clasele de jos ale societăţii turce şi în micii comercianţi, aceştia fiind principala bază electorală a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care vrea consolidarea puterii. ”Inflaţia în domeniul alimentar a ajuns la 30%. Oamenii nu îşi mai pot permite să cumpere carne. Lintea costă şase lire, năutul opt lire, fasolea zece lire. Poporul nu îşi mai permite să cumpere nici măcar fasole”, a declarat săptămâna trecută, în timpul unui miting electoral care a avut loc în cartierul de clasă medie Üsküdar din Istanbul, contracandidatul Muharren Ince.
50.000 de persoane arestate
În urma loviturii de stat eşuate din iulie 2016, autorităţile turce au arestat peste 50.000 de persoane, iar 140.000 de funcţionari publici şi militari au fost suspendaţi din funcţii ori demişi. Multe din persoanele vizate de anchete sunt suspectate că ar avea legătură cu Fethullah Gulen, un cleric musulman acuzat de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat militară.
Deşi activiştii pentru democraţie, opoziţia şi guvernele occidentale au criticat măsurile punitive, Ankara insistă că este necesar să elimine în totalitate presupusa ameninţare reprezentată de mişcarea clericului Fethullah Gulen.
Clericul musulman Fethullah Gülen, fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan şi lider al Mişcării Gülen (Hizmet), care trăieşte în autoexil în statul american Pennsylvania, a negat orice implicare în complotul eşuat şi îl acuză pe Erdogan că încearcă să acapareze şi mai multă putere.
Prietenia Ponta-Erdogan
Printre admniratori și susținătorii lui Recep Tayyip Erdogan se numără și fostul primier român Victor Ponta.
Nu mai devreme de sfârșitul lunii februarie a anului trecut, Ponta a postat pe Facebook un mesaj de felicitare a președintelui Turciei, Recep Erdogan. Ponta scria atunci că Erdogan este unul dintre președinții care „își iubesc cu adevărat țara” și „se mândresc cu poporul lor” ceea ce, în schimb, în România nu se întâmplă.
Iată integral mesajul lui Victor Ponta postat pe 26 februarie 2017:
„Vreau să transmit şi public un mesaj de felicitare cu ocazia zilei de naştere a Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan!
– îmi asum cu stoicism înjurăturile şi acuzaţiile care vor urma din partea celor “frumoşi şi liberi” – cei care simt că noi putem să dăm lecţii de democraţie şi “Stat de Drept” tuturor prin modelul “Negulescu” sau prin metoda “Rarinca”.
Am 3 motive pentru aceste urări publice :
1. de mulţi ani sunt invidios ca român pe toate ţările care au preşedinţi ce îşi iubesc cu adevărat ţara, se mândresc cu poporul lor şi se bat cu oricine pentru oamenii care i-au ales în funcţie (adică îmi doresc exact ce nu avem în ţara noastră)!
2. Indiferent de problemele actuale ale Turciei în niciun caz România nu este în măsură să dea lecţii (abuzurile din ţara nostră ale unui Sistem care nu are nici măcar legitimitatea votului popular ar trebui să ne facă mai reţinuţi)!
3. Aşa “puri” cum suntem noi în 2017 deja la Ankara au fost în vizită oficială Cancelarul Merkel şi Premierul britanic Theresa May / sunt gata să fac şi un pariu că Dl Erdogan va avea vizită oficială în SUA şi se va vedea cu Preşedintele Trump pe când Dl Iohannis va fi în Făgăraş în drumeţie!”.
