În contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să închidă până în ianuarie 2026 toate capacitățile energetice pe bază de cărbune
Complexul Energetic Oltenia (CEO), una dintre principalele surse de energie stabilă ale României, va beneficia de un sprijin financiar guvernamental în valoare de peste 279 de milioane de lei. Decizia, anunțată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, vizează acoperirea parțială a costurilor generate de certificatele de emisii aferente anului 2025 și face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare, aprobat deja la nivel european.
Burduja a subliniat că acest demers reflectă angajamentul statului român față de tranziția energetică, dar într-un mod echilibrat și prudent. „România merge înainte pe drumul decarbonizării, dar o face fără a pune în pericol securitatea energetică a populației”, a declarat acesta.
Complexul Energetic Oltenia rămâne, în opinia ministrului, un actor esențial în arhitectura energetică a țării, oferind energie de bază indispensabilă economiei și serviciilor publice. „Fără această companie, multe din provocările ultimilor ani, fie ele crize de piață sau extreme climatice, ar fi fost mult mai greu de gestionat”, a adăugat Burduja.
În contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să închidă până în ianuarie 2026 toate capacitățile energetice pe bază de cărbune, însumând 1.755 MW. Însă oficialul avertizează că această țintă este nerealistă, în lipsa unor alternative solide. Proiectele pe gaz sunt încă în stadii incipiente, licitațiile sunt în desfășurare, iar costurile și termenele de execuție s-au majorat considerabil.
„A grăbi închiderea capacităților existente, fără soluții de înlocuire, înseamnă să ne asumăm riscuri majore. România nu își poate permite să joace la ruletă cu stabilitatea energetică”, a punctat ministrul.
Pe termen mediu, România continuă să urmeze ținta de eliminare completă a cărbunelui din mixul energetic până în 2032. Până atunci, tranziția trebuie făcută „cu respect față de oamenii care muncesc în acest sector și cu grijă față de interesele economice ale țării”.
Ministrul Energiei a reafirmat prioritățile Guvernului în ceea ce privește investițiile în noi capacități de producție, fie că vorbim despre regenerabile, gaze naturale sau extinderea sectorului nuclear. Proiecte, precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, recent contractate după două decenii de stagnare, sunt esențiale în această ecuație.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
