15.4 C
București
vineri, 20 septembrie 2024
AcasăPoliticăGuvernele europene se luptă pentru portofoliile economice și financiare de comisari europeni....

Guvernele europene se luptă pentru portofoliile economice și financiare de comisari europeni. Ce șanse are România?

Țările membre ale Uniunii Europene și candidații propuși de acestea pentru mult doritele poziții de comisari europeni se luptă pentru a obține roluri cheie legate de economia UE.

Până în prezent, 19 state membre ale Uniunii Europene și-au înaintat candidații pentru poziția de comisar european, 12 fiind bărbați în ciuda cerinței explicite a Ursulei von der Leyen ca fiecare stat să nominalizeze un bărbat și o femeie, iar aproximativ șapte dintre aceștia își doresc portofolii cu legături economice.

State influente precum Austria, Cehia, Franța, Irlanda, Olanda, Polonia, Slovenia și-au anunțat deja ambițiile pentru portofolii economice. În același timp, Italia și Danemarca sunt luate în calcul pentru un astfel de portofoliu. Rămâne de văzut cum vor fi împărțite portofoliile mai ales că există și o tradiție nescrisă din interiorul Comisiei Europene, potrivit căreia comisarii aflați în funcție de mai multe mandate să primească roluri cu greutate care reclamă experiență politică.

România speră la un portofoliu cu greutate în UE

Marcel Ciolacu se va întâlni mâine la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unui anunț al executivului european. Discuțiile sunt așteptate să se desfășoare în jurul portofoliului care va reveni țării noastre, dar și a nominalizării de comisar european.

Premierul a declarat că România este interesată de portofoliile de comisar pentru economie sau extinderea UE în noua Comisie Europeană. Totuși, nu a anunțat oficial cine este candidatul pe care îl va propune. Ciolacu a sugerat însă că România va nominaliza un bărbat pentru funcția de comisar european, argumentând că în ultimele două mandate ale Comisiei Europene, Bucureștiul a fost reprezentat de „două doamne”, făcând referire la Corina Crețu, care a deținut funcția de comisar european pentru politică regională și Adina Vălean, care s-a ocupat de transporturi.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost desemnat drept una dintre opțiunile României pentru actualul mandat. Acesta a fost ales recent vicepreședinte al Parlamentului European și ocupă și alte poziții importante, cum ar fi negociator-șef al bugetului UE pentru 2025 și vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Surse politice susțin că și Simona Bucura Oprescu, actuala ministră a Muncii se află pe lista scurtă pentru nominalizare la UE.

Dacă Marcel Ciolacu se orientează către un portofoliu cu atribuții economice, România va intra în competiție strânsă cu alte state membre, precum Olanda, Franța, Austria și Irlanda.

Multe guverne vor portofolii economice

Președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, a stabilit termenul limită 30 august pentru a accepta toate candidaturile. Aceasta îi va intervieva și va încerca să rezolve puzzle-ul și să distribuie portofoliile pentru un loc în Comisie pentru următorii cinci ani.

Totuși, doar o parte dintre statele UE vor obține ceea ce își doresc. Multe guverne ale Uniunii Europene definesc portofoliile legat de economie ca fiind cele mai importante.

„Politica industrială și portofoliile bugetare sunt cele mai importante acum”, precizează Guntram Wolff, economist la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, potrivit Politico.

În plus, există oportunități responsabile de cheltuielile regionale, reglementarea financiară și controlul cheltuielilor naționale.

State influente precum Franța, Olanda, Austria, Italia și Polonia sunt angajate într-o competiție acerbă pentru portofolii ce acoperă sectoare de mare importanță financiară, economică sau bugetară.

Cine sunt contracandidații României pentru portofoliul economic

Magnus Brunner (52 de ani), ministru de finanțe la Viena din decembrie 2021 și din aceeași familie politică (PPE) ca von der Leyen, este un “excelent jucător de tenis”, a declarat Reinhold Lopatka, șeful delegației austriece în cadrul grupului PPE din Parlamentul European. Brunner provine dintr-o familie de antreprenori din cea mai vestică regiune a Austriei, având experiență atât în mediul public, cât și în mediul privat.

Și guvernul liberal al Sloveniei a transmis că dorește un portofoliu economic, financiar și legat de competitivitate. Candidatul nominalizat Tomaž Vesel (56 de ani) este fostul președinte al Curții de Conturi a Sloveniei, expert în achiziții publice și administrarea bugetului. El a ocupat funcția de președinte al organismului care a efectuat un audit independent la FIFA, când Gianni Infantino, președintele acestuia, s-a confruntat cu acuzații de corupție.

Un alt candidat la un portofoliu economic este și comisarul nominalizat din partea Poloniei, Piotr Serafin, în vârstă de 50 de ani. Acesta este un aliat apropiat al premierului Donald Tusk și urmărește portofoliul bugetar, potrivit presei poloneze. Serafin a fost mâna dreaptă a premierului Donald Tusk în perioada 2014-2019, când Tusk a fost președinte al Consiliului European, o epocă în care UE s-a confruntat cu provocări fără precedent – ​​punctul culminant al crizei datoriilor grecești, criza migrației și Brexit.

Wopke Hoekstra, în vârstă de 48 de ani, a fost ministru de finanțe și ministru de externe al Olandei înainte de a deveni comisar în octombrie anul trecut, când Franz Timmermans a decis să candideze la alegerile naționale din Țările de Jos. În politica autohtonă el a căpătat porecla de “Domnul Nu” din cauza obiceiului său de a nu asculta apelurile din partea celorlalți miniștri care solicitau noi fonduri, pretinzând că a livrat bugete bine conturate și a canalizat excedentul național olandez în investiții. Însă, pe scena europeană, sprijinul său pentru rigoarea bugetară – respectiv principiul potrivit căruia o țară care nu respectă regulile de cheltuieli nu ar trebui să primească fonduri UE – i-a atras o reputație mixtă, mai ales când s-a hotărât să respingă împărțirea în comun a datoriei UE pentru abordarea crizei pandemice.

Irlanda a făcut cunoscut că fostul ministru de finanțe Michael McGrath, în vârstă de 47 de ani, își dorește și el un portofoliu economic. Însă, numirea lui într-un astfel de portofoliu ar putea fi dificilă, având în vedere că Irlanda deține în actuala Comisie Europeană portofoliul de servicii financiare.

Jozef Síkela, 57 de ani, este ministrul ceh al industriei și comerțului, și ar prefera un portofoliu legată de piață internă, de concurență sau unul legat de comerț. Sikela a lucrat întreaga sa carieră non-politică în sectorul bancar, axat pe corporații și investiții.

Thierry Breton, comisar european pentru piață internă, și-ar dori o promovare politică în privința influenței rolului său, în pofida relațiilor tensionate avute cu Ursula von der Leyen și mai ales în contextul influenței pe care președintele francez Emmanuel Macron o are asupra ascendenței politice a lui von der Leyen.

De asemenea, sunt avuți în vedere și comisarii din partea Letoniei și Slovaciei, Valdis Dombrovskis și Maroš Šefčovič, din rațiuni similare legate de experiența politică și longevitatea în prima linie a instituțiilor UE. 

Dombrovskis, care ocupă poziția de vicepreședinte executiv pentru economie în actuala Comisie Europeană, a asigurat în ultimii ani și gestiunea portofoliului pentru comerț. Mai mult decât atât, Dombrovksis urmează să preia un al treilea mandat de comisar european, el fiind însărcinat cu portofoliul de servicii financiare și Uniunea Piețelor de Capital și în cadrul Comisiei Juncker (2014-2019). Înainte de cariera politică europeană, Dombrovskis a fost prim-ministru al Letoniei, iar la nivelul Comisiei există un agreement ca foști lideri naționali deveniți comisari europeni să primească roluri cu greutate politică.

În privința lui Šefčovič, situația este de aceeași natură. Slovacia l-a propus comisar european pentru a cincea oară, acesta urmând a deveni cel mai longeviv membru din istoria Comisiei Europene.

Alte nume ar putea apărea în următoarele câteva săptămâni. Maria Luís Albuquerque, un fost ministru portughez de finanțe care a gestionat criza bancară din Portugalia, este a doua opțiune pentru Lisabona.

Adelina Toader
Adelina Toader
Adelina este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din iunie 2021. Adelina are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Și-a început cariera jurnalistică în grupul de presă Bursa avansând de la poziția de redactor până la cea de Managing Editor. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, Adelina a realizat interviuri cu miniștrii, ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.
Cele mai citite

Derby-ul serii în Liga Campionilor la fotbal: Manchester City- Inter Milano 0-0

Manchester City şi Inter Milano au remizat, 0-0, miercuri seara, pe City of Manchester Stadium, în prima etapă a noului format al Ligii Campionilor...

Andrei Ursu și Vlad Condurache au fost eliminați de la Asia Express 2024

În ediția din 19 septembrie a emisiunii „Asia Express 2024,” Andrei Ursu și Vlad Condurache au fost eliminați după ce au terminat pe ultimul...

Inundațiile au cuprins și al treilea cel mai mare oraș polonez

Al treilea oraș ca mărime al Poloniei, Wroclaw, părea să fi rezistat joi, după ce cele mai grave inundații din ultimele două decenii au...
Ultima oră
Pe aceeași temă