După ce i-a fost diminuată nota de la 9,20 la 8,25 în urma contestației, familia elevului acuză erori obiective de punctare, lipsa unor proceduri funcționale și falsuri din partea Ministerului Educației. Cazul a ajuns în instanță și în atenția penală.
Un caz din București atrage atenția asupra vulnerabilităților din sistemul de evaluare națională. După ce un elev a primit, în urma contestației la proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2024, o notă mai mică decât cea inițială, familia sa a decis să acționeze în instanță și să sesizeze organele penale.
Inițial, elevul obținuse nota 9,20, ca medie între 9,40 și 9,00. După contestație, nota i-a fost scăzută la 8,25 (media dintre 8,50 și 8,00). Analizând baremul oficial și lucrarea elevului, părinții au identificat mai multe greșeli obiective de punctare. Acestea au fost ulterior confirmate de borderourile depuse chiar de Ministerul Educației în dosar, în care sunt consemnate punctajele acordate de fiecare evaluator pe fiecare item.
Erori la itemi obiectivi – dovedite cu documente și imagini
Cazul se deosebește de altele prin faptul că erorile nu sunt de interpretare subiectivă, ci se regăsesc la itemi cu răspunsuri obiectiv corecte, reglementate clar de barem.
1. Subiectul B8, item 3 – cuvântul „negri”
Elevului i s-a cerut să completeze, în spațiile libere, forma corectă a unor cuvinte subliniate dintr-un enunț. Pentru cuvântul „negri”, răspunsul elevului a fost corect conform baremului – însă i s-au acordat zero puncte în loc de 1 punct.
Acest aspect este dovedit în foto de mai jos, anexată în dosar, unde se vede clar completarea corectă și lipsa punctajului.
2. Subiectul B7, item 2 – propoziții subordonate corect identificate
Într-un alt exercițiu, elevul a fost solicitat să transcrie propozițiile subordonate dintr-o frază dată și să precizeze tipul acestora. A indicat corect „să strige” – completivă directă și „cât îl țineau puterile” – circumstanțială de mod, conform baremului. Cu toate acestea, evaluatorul i-a acordat doar 2 puncte din 4, deoarece răspunsul a fost scris pe pagini suplimentare și nu a fost preluat în platforma digitală de evaluare.
Greșeala este documentată în foto de mai jos, în care se vede clar răspunsul complet și formulat corect de către elev.
O evaluare digitalizată care nu a funcționat
2024 a fost primul an în care Evaluarea Națională a fost corectată complet digital. Deși sistemul informatic trebuia să semnaleze diferențele mari dintre notele celor doi evaluatori, acest mecanism nu a funcționat. În plus, evaluatorul care a greșit punctajul nu făcea parte din corpul național al profesorilor evaluatori, contrar prevederilor procedurale.
Ministerul Educației a încercat să închidă cazul afirmând, printr-un proces verbal semnat, că lucrarea nu conține erori materiale. Însă instanța a cerut și a primit borderoul individual detaliat de notare, din care reiese clar că la cel puțin doi itemi elevul a fost depunctat incorect.
În total, conform avocatului familiei, s-au pierdut 90 de sutimi, suficient pentru a influența nu doar media generală, ci și accesul la un liceu dorit.
Acțiuni în instanță și plângere penală
În ciuda acestor probe, Curtea de Apel București, ca primă instanță, a respins cererea ca neîntemeiată. Familia a anunțat că va depune recurs și a formulat plângere penală împotriva:
- reprezentanților Ministerului Educației, pentru fals intelectual, abuz în serviciu, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
- cadrului didactic evaluator, pentru neglijență în serviciu.
Avocatul: „Este o formă de discriminare instituționalizată”
Avocatul familiei, Victor Stănilă, atrage atenția că acest caz nu este doar despre o notă:
Este despre un sistem care decide viitorul copiilor și care, atunci când greșește, refuză să-și recunoască erorile. Este o formă de discriminare instituționalizată, în care mii de elevi nu mai îndrăznesc să conteste, de teamă că ar putea pierde mai mult.
Un precedent cu impact asupra sistemului
În lipsa unor mecanisme corecte de remediere, sistemul de evaluare își pierde credibilitatea. Digitalizarea fără control uman calificat, lipsa unor garanții de verificare și implicarea unor persoane neacreditate în procesul de notare pot compromite nu doar rezultatele, ci și încrederea publicului.
„Vom continua această luptă în instanță nu doar pentru o notă corectă, ci pentru ca niciun copil să nu mai fie pus în fața unei nedreptăți instituționalizate”,
a transmis RL avocatul Stănilă.
