Guvernul condus de François Bayrou a căzut luni seara, după ce deputații francezi au respins moțiunea de încredere
În total, 364 de parlamentari au votat împotriva Cabinetului, în timp ce doar 194 i-au acordat sprijin, marcând astfel o premieră istorică pentru cea de-a cincea Republică: niciun prim-ministru nu mai fusese înfrânt vreodată într-un astfel de vot.
Consecința imediată este demisia lui Bayrou, pe care acesta urmează să o prezinte, marți, președintelui Emmanuel Macron. Palatul Élysée a confirmat că șeful statului a „luat act” de rezultat și că va desemna, în curând, un nou prim-ministru. În mai puțin de doi ani, Macron se confruntă deja cu pierderea celui de-al patrulea premier, fapt ce accentuează fragilitatea politică a mandatului său, scrie Le Figaro.
Bayrou, în vârstă de 74 de ani, a preluat funcția în urmă cu doar nouă luni, fiind perceput drept un „premier de sacrificiu”. El a decis să își angajeze Guvernul în fața Adunării, pentru a obține sprijin asupra planului său de reducere a deficitului bugetar, aflat la aproape dublul limitei de 3% cerute de Uniunea Europeană și pentru a începe diminuarea unei datorii publice, care a ajuns la 114% din PIB. Propunerile sale de economii, în valoare de 44 de miliarde de euro, au fost însă respinse categoric de opoziție, care s-a coalizat împotriva lui.
Liderii politici nu au ratat ocazia de a puncta simbolic momentul. Marine Le Pen, șefa extremei drepte, a numit guvernul Bayrou „un executiv-fantomă” și a cerut din nou organizarea de alegeri anticipate. Mathilde Panot, reprezentanta stângii radicale, a afirmat că „milioane de francezi respiră ușurați după plecarea dumneavoastră”.
Situația îl plasează pe Emmanuel Macron într-o poziție extrem de delicată. În lipsa unei majorități stabile în Adunarea Națională – consecință a dizolvării camerei și a alegerilor anticipate convocate de el însuși anul trecut – președintele are acum sarcina de a desemna al cincilea premier în mai puțin de 20 de luni. Nici o opțiune nu se anunță simplă: un tehnocrat, un socialist moderat sau o figură din rândurile conservatorilor ar putea prelua ștafeta, dar nici un scenariu nu garantează o majoritate funcțională.
Problema cea mai urgentă rămâne însă bugetul. Franța are în prezent cel mai ridicat deficit raportat la PIB din zona euro, plătește costuri tot mai mari pentru serviciul datoriei, iar agențiile de rating analizează o posibilă retrogradare a creditului suveran. Fitch urmează să emită o decizie pe 12 septembrie, iar Moody’s și S&P Global în toamnă. O astfel de mișcare ar crește și mai mult povara finanțării pentru guvernul francez.
În paralel, tensiunile sociale cresc. O mișcare civică, „Bloquons Tout” („Să blocăm totul”), pregătește proteste masive în stradă miercuri, iar sindicatele au anunțat greve pentru săptămâna viitoare. Macron încearcă să salveze credibilitatea Franței pe scena europeană, într-un moment în care Uniunea se confruntă cu presiuni economice, iar războiul din Ucraina continuă să zdruncine echilibrul geopolitic.
Declinul guvernului Bayrou reprezintă astfel mai mult decât o simplă schimbare de premier: este un nou semn al fragilității politice franceze și al dificultăților cu care se confruntă președintele Emmanuel Macron în a-și duce la capăt mandatul într-un climat extrem de fragmentat.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
