Precizările au fost făcute după ce în spaţiul online a fost demarat proiectul #CismigiuMonAmour, care include mărturii şi amintiri despre acest parc ale unor oameni de cultură precum Victor Rebengiuc sau Marius Manole.
Primăria Capitalei anunţă, prin intermediul unui comunicat, că doreşte „să redea bucureştenilor un spaţiu public de calitate, sigur pentru vizitatori şi care să păstreze amprenta istorică”. PMB menţionează că prin proiectul de reabilitare se propun „plantări noi şi nu spaţii comerciale noi, nici defrişări de arbori” pentru realizarea de restaurante.
„Am înţeles că reprezentanţi ai partidului USR doresc prin orice mijloace să ‘salveze’ parcul Cişmigiu de la reabilitare! Văzând că nu au obţinut în mediul online efectele scontate, susţinând, eronat, că Primăria Capitalei vrea să defrişeze copaci în parcul Cişmigiu, se pare că aceştia au indus grav în eroare mai mulţi oameni de cultură, de imaginea cărora se folosesc pentru a derula o campanie calomnioasă împotriva mea şi a Primăriei Capitalei! Resping ferm orice zvonuri, insinuări şi intoxicări ale opiniei publice care fac referire la aşa-zise defrişări ale unor arbori cu valoare istorică şi consider că este înjositor pentru orice om politic să se folosească de oameni de valoare pe care, inducându-i în eroare, să-i transforme în instrumente politice! Faţă de astfel de practici, care conduc la dezinformare publică şi la defăimare, ne rezervăm dreptul să ne apărăm în instanţă”, a precizat primarul general, Gabriela Firea.
Conform PMB, prin proiectul de reabilitare „sunt prevăzute plantări noi, conservarea şi protejarea exemplarelor deosebite de vegetaţie şi arbori, conservarea şi punerea în valoare a elementelor istorice inventariate”. De asemenea sunt vizate: desfiinţări ale „elementelor parazitare existente” (garduri, rampe, mobilier distrus) şi demontarea a 40 de tonete, cabine pază, toalete ecologice.
PMB adaugă că parcul nu a beneficiat din 1953 de o reabilitare majoră integrată, deşi a fost inaugurat oficial în 1854 şi „a suferit o serie de intervenţii neautorizate, care au dus la degradarea” unor zone.
„Referitor la situaţia arborilor seculari, plantaţi înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, facem precizarea că, după elaborarea Proiectului tehnic, va avea loc acţiunea de cartare a fiecărui copac în parte, întrucât vorbim de o intervenţie integrată, aşadar inclusiv din acest punct de vedere. Copacii sănătoşi şi cu valoare dendrologică şi/sau peisagistică vor fi menţinuţi şi îngrijiţi, iar în cazul celor uscaţi sau bolnavi se va identifica, după caz, în ce măsură au nevoie de tratamente sau de defrişare, pentru a nu îmbolnăvi şi alţi copaci şi pentru a elimina riscul de accidente. Acest aspect este important, întrucât Primăria Capitalei doreşte să nu se repete incidente similare celor din iarnă trecută, când s-au rupt crengi şi s-au prăbuşit copaci, din cauza fenomenelor meteo extreme. Se intenţionează toaletarea zonelor verzi şi plantarea de arbori de calitate, care să refacă coronamentele volumetrice”, se mai arată în comunicat.
Totodată, prin proiect se propun „amplasamente amenajate coerent în structura istorică a parcului”, cu toate utilităţile aduse în casete ascunse (apa, canalizare, electricitate) pentru a putea fi utilizate în mod permanent său temporar (târguri, festivităţi, chioşcuri), precizează primăria.
„Detaliile de execuţie urmează să fie stabilite în proiectul tehnic, document care nu a fost încă elaborat. Subliniem faptul că pentru lucrările de reabilitare peisagistică a Grădinii Cişmigiu nu a fost încă întocmit proiectul tehnic – document ce conţine detaliile privind execuţia efectivă. Documentaţia aprobată pe 31 iulie este cea de avizare a lucrărilor de intervenţie ce are ca scop identificarea intervenţiilor necesare în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici (DALI). Este vorba despre o documentaţie premergătoare întocmirii proiectului tehnic, document care abia după aprobarea DALI poate fi demarat”, precizează aceeaşi sursă.
Sunt enumerate şi o serie de obiective ale intervenţiei:
– Refuncţionalizarea modului de utilizare a parcului cu prezervarea şi punerea în valoare a compoziţiilor de mare calitate (ansamblul Cetăţii, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei trandafirilor, ansamblul Rondului Roman);
– Revitalizarea peisageră prin aplicarea unor măsuri eficiente şi ştiinţifice de înlocuiri, toaletări, plantări;
– Conservarea şi punerea în valoare a tuturor elementelor şi pieselor istorice inventariate;
– Conservarea şi protejarea speciilor şi exemplarelor deosebite de vegetaţie şi arbori;
– Restaurarea şi consolidarea Foişorului;
– Restaurarea şi conservarea fântânii Eminescu;
– Refacerea integrală a pergolelor de lemn din aleea paralelă cu bulevardul Schitul Măgureanu;
– Refacerea aleilor cu retrasarea lor pe anumite zone;
– Conservarea şi consolidarea malurilor lacurilor cu reabilitarea debarcaderului;
– Reorganizarea locului de joacă pentru copii şi a zonei de sport într-o unică pastilă generoasă aflată pe latura de est a parcului;
– Reorganizarea chioşcurilor, cu racordarea acestor locaţii la reţeaua de apa-canal şi electrică;
– Reabilitarea reţelei de medie şi joasă tensiune cu refacerea branşamentului electric al parcului;
– Reorganizarea iluminatului arhitectural.