Creșterea modestă a zonei euro a fost susținută mai ales de servicii, în timp ce industria, în special cea germană, a continuat să fie afectată de cererea externă slabă și de costurile ridicate
Anul 2025 a fost pentru economia mondială un exercițiu de echilibristică: suficientă reziliență pentru a evita o încetinire severă, dar nu îndeajuns pentru a construi un nou ciclu solid de creștere, scrie Reuters. Relaxarea politicilor monetare și consumul relativ robust au oferit sprijin, însă revenirea protecționismului, tensiunile geopolitice și fragmentarea comerțului global au menținut incertitudinea la cote ridicate. Pe acest fundal, 2026 este privit de economiști drept un an al creșterii mai lente și al riscurilor disproporționate.
Un element definitoriu al lui 2025 a fost reintroducerea tarifelor vamale ca instrument central de politică economică, în special în Statele Unite. Majorarea abruptă a taxelor comerciale a schimbat rutele lanțurilor de aprovizionare și a temperat apetitul investițional, contribuind la o „nouă normalitate” a comerțului mondial, mai fragmentată și mai puțin previzibilă. Organizațiile internaționale anticipează că această tendință va continua să frâneze schimburile globale și în 2026.
În paralel, băncile centrale au jucat un rol esențial în menținerea stabilității. Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au redus dobânzile în 2025, susținând economiile într-un context de dezinflație graduală. Spre final de an, însă, mesajele au devenit mai prudente, semnalând apropierea de finalul ciclului de relaxare. Această schimbare a alimentat volatilitatea pe piețele financiare și a limitat speranțele pentru un sprijin monetar suplimentar în 2026.
Europa a rămas rezilientă, dar fără impuls. Creșterea modestă a zonei euro a fost susținută mai ales de servicii, în timp ce industria, în special cea germană, a continuat să fie afectată de cererea externă slabă și de costurile ridicate. În SUA, economia a performat mai bine, sprijinită de consum și piața muncii, însă politicile comerciale mai dure au amplificat incertitudinea pentru companii. China, la rândul ei, a intrat într-o fază mai vizibilă de slăbire, cu presiuni pe cererea internă și pe profiturile industriale, alimentând discuțiile despre necesitatea unor noi stimulente.
Privind spre 2026, FMI și Banca Mondială anticipează o creștere globală sub media istorică, avertizând că riscurile sunt orientate în jos. Investițiile rămân prudente, iar geopolitica a devenit un factor macroeconomic major. După un 2025 al rezistenței, 2026 se anunță un test de stres pentru economia globală, în care deciziile politice vor cântări mai mult decât ciclurile economice clasice.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
