Această transformare nu a fost uniformă, ci s-a construit pe două momente decisive, în 2018 și 2023
În urmă cu un deceniu, meseria de profesor era asociată cu salarii modeste, situate sub media pe economie. În 2014, diferența era de 11% în defavoarea cadrelor didactice. Totuși, în 2025, tabloul s-a schimbat radical: venitul mediu net din învățământ este cu aproximativ 6% mai mare decât media națională, arată o analiză profit.ro, bazată pe datele Institutului Național de Statistică.
Această transformare nu a fost uniformă, ci s-a construit pe două momente decisive. Primul a venit în 2018, odată cu aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea unitară a bugetarilor. Pentru profesori, actul normativ a adus atunci o creștere de 20%, suficientă pentru a urca învățământul pentru prima dată peste media salarială a economiei. Atunci, câștigul net din educație a ajuns la 2.803 lei, comparativ cu media generală de 2.721 lei.
Următorul punct de cotitură s-a produs în 2023, când nemulțumirea acumulată a erupt în cea mai mare grevă generală din ultimii ani, la care au participat circa 150.000 de angajați din sistem. Protestul a durat trei săptămâni, iar revendicarea centrală a fost majorarea salariilor cu 25% și stabilirea veniturilor debutanților la nivelul salariului mediu brut pe economie.
Guvernul a închis conflictul prin Ordonanța de Urgență nr. 57/2023, care a introdus noi grile de salarizare. Măsura a adus o majorare fixă de 1.300 lei brut pentru personalul didactic și auxiliar, aplicată din iunie 2023. În consecință, salariul mediu net în educație a urcat la 4.890 lei, depășind media națională de 4.600 lei. Ministrul Educației de atunci, Ligia Deca, exemplifica impactul noilor prevederi cu situația unui profesor de grad II și 15–20 de ani vechime: salariul brut a crescut de la 5.368 lei la 6.947 lei.
Creșterea a fost și mai spectaculoasă pentru debutanți, unde majorarea procentuală a depășit 30%. Astfel, învățământul a trecut de la un sector plasat sub media națională la unul cu venituri superioare, schimbare datorată atât intervenției legislative din 2018, cât și presiunii sindicale exercitate prin greva din 2023.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
