Copiii care dorm cu ursulețul de pluș în pat nu vor ajunge să se întâlnească vreodată cu un exemplar adevărat, zic mamele progresiste.
Zilele trecute cu ursul, când am dat nas în nas cu ursul, într-o stațiune montană, mi-am adus brusc aminte de Aigbe, un angajat al unei ferme care organiza Safari, în Benin, care îmi mărturisea odată că vânătoarea de lei e altfel decât știm noi de pe Discovery. Și m-a invitat la o partidă de senzații tari. N-am catadicsit.
Urșii au ajuns aurolaci. Caută mâncare în coșurile de gunoi
Recent, fără să vreau am trăit senzațiile tari prin Munții noștri. Nu în Africa, ci aproape de pădurile românești. Mormăitul flămândului, coborât la coșurile de gunoi, e altfel decât în poveștile cu urși plușați, spuse de mamele cu grijă de animalele pădurii, cocoțate-n pat și urcate pe facebook, undeva într-un apartament de bloc.
Devenim Rezervația de urși a Europei
”România e predestinată de puterile centrale ale Europei să fie rezervație de urși,” ne-a declarat doctorul Cătălin Grigorescu, mare vânător cu atestate occidentale.
Pentru a trage o concluzie calificată, pe lângă lectura ordonanței lui Barna Tánczos, am stat de vorbă cu ”people in charge,” cum ar zice salvatorul de urși de pe canapea.
Săndel Stanciu, nepotul feciorului care l-a întâlnit pe Camil Petrescu, înainte de a scrie ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război,” din Asociația de Vânătoare Dumbrava-Jibert (județul Brașov), știa despre stricăciunile făcute de urși. Dar n-avea timp. ”Scriem degeaba”, mi-a spus vânătorul și m-a expediat la președintele asociației, Gheorghe Rumceanu, dar mi-a dat un număr greșit. Am revenit, și s-a corectat, nu înainte de a ne trânti vânătorescul:”mânca-o-ar lupii de cifră.”
ONG-urile, aceste mere pădurețe pentru vânători
Extrem de afabil, Nea Gheorghe ne-a confirmat din start că s-au săturat de ”oengeuri, ca de mere pădurețe.” OUG-ul lui Barna Tánczos nu e decât un compromis cu oengeurile de protecție a animalelor, a fost de părere vânătorul cu state vechi. Interlocutorul s-a plâns că reprezentanții societății civile dau vina pe coborârea urșilor din cauza tăierilor de păduri. ”Fals,” mi-a strigat Rumceanu. ”Pădurile defrișate se replantează. Altele sunt motivele coborârii urșilor printreoameni.”
Și el a studiat Ordonanța. Ne-a spus că noua normă juridică este pentru finanțare ONG-urilor. ”23 de milioane de lei,” a sărit alt vânător cu catastife austriece, Cătălin Grigorescu.
Rumceanu ne-a îndemnatsă căutăm mai cu atenție în Ordonanță. ”Termenul de vânător și de vânătoare trebuie ocolit, dacă observați.”10.000 de hectare sau 50 de km pătrați sunt necesari unui urs, un animal extrem de dominator,” au explicat vânătorii de profesie.
Asociația de Vânătoare Dumbrava Jibert din județul Brașov administrează 17.000 de ha de pădure. Dacă acum zece ani aveau trei urși, acum au 34, ne-a confirmat președintele organizației. Pe banii adunați de la membrii cotizanți se asigură hrana, dusă în pădure. Nu mai au venituri din partidele de vânătoare care se ridică uneori și la 3.000-5.000 de euro per participant.
Tăierile de păduri, ”tâmpeniile asociațiilor”
Vânătorii profesioniști ne-au explicat de ce coboară urșii. Masculul Alpha, să-i zicem așa, pe limbajul apărătorilor de urși de sub plapumă, domină zona. Vrea femelele să fie numai ale lui. Ucide puii, numai să revină acestea în călduri. Urșii mai slabi pleacă din zonă. Coboară prin comunități, pentru că treaba e mai lesnicioasă. Coșurile de gunoi sau tomberoanele sunt ținte perfecte. ”E o tâmpenie ce zic asociațiile de protecție a animalelor, că vina este a defrișărilor. Când se taie se replantează”, a mai spus Rumceanu.
Mai susțin unii necunoscători ai pădurilor că Romsilva vinde toată producția de fructe de pădure și urșii nu se mai pot înfrupta din deliciile naturii. ”O altă prostie, în județul Brașov, Romsilva nu a mai exportat niciun kilogram,” a mai precizat președintele Asociației de Vânătoare.
Ursul ucide. Agent Green face bani de la guvern
Jandarmii pădurilor nu au ce le face. Mai trag câte un cartuș de avertizare să-i sperie. Viața turiștilor în stațiunile montane a devenit un calvar. Bătrânii tremură de frică. Micuții cred că-s jucării. Ursul ucide. Și asta nu vor să recunoască agenții verzi, care consiliază primul ministru.
Avem o supra-populație de urși
Conform estimărilor lui Rumceanu sunt 9.000 de urși în pădurile românești, la ora actuală. Și avem doar 6,3 milioane de ha de pădure. Orice calcul arată că avem o supra-populație de urși. Pe vremea când era ministru în Guvernul Cioloș, Palmer a promis că va face recensământul comunității de urși. De cinci ani, nimeni n-a numărat.
Acum vin ONG-urile și promit că fac socoteli, dar pe bani grei.
”Viața unui om este egală cu viața unui urs”
Cătălin Grigorescu, mai tânăr decât ceilalți interlocutori, ne-a explicat că Ministerul Mediului comite o crimă. ”Prin prevederile Ordonanței, viața unui om este egală cu viața unui urs.” Parcurgând norma promovată de ministrul mediului, am putut înțelege că extragerea ursului (norma juridică fuge de cuvântul ”împușcare”) se face de către o comisie complexă, formată din primar, medic veterinar, specialist Romsilva și un vânător.
Nu facem bani din vânători / ”Un prinț din Levant îndrăgind vânătoarea” va fi o strofă scoasă din manualele școlare?
Moare omul, cum s-a întâmplat în stâna din Harghita și se mai face un comitet, care va să zică. ”Tristă țară care salvează animalele, dar nu are grijă de oameni”, mi-a spus șoptit o îngrijitoare de capre.
”Noua lege e un atac asupra vânătorilor și o reverență față de oengeuri,” a sărit Grigorescu. ”Pe banii a 10.000 de urși vânduți, putem face autostrada Brașov-Comarnic”, a conchis vorbitorul, care crede că sunt peste 16.000 de urși în pădurile montane.
Rata de înmulțire anuală este de 10%. Dacă am lua în calcul ultima socoteală, ne-am apropia de cifrele enunțate de profesioniști.
Și iar ne aducem aminte: ”săracă țară bogată, păcat că e locuită”.
Cătălin Grigorescu: “Ursului nu-i e mai frică de om”
”Animalele sălbatice sunt oportuniste. De când s-a stopat vânătoarea, acestor patrupede nu le mai e frică de om. De aceea îl atacă,” ne-a explicat Cătălin Grigorescu.
Tehnic vorbind
6.500 de urși
erau la ultimul recensământ înainte de venirea ministrului Palmer, din Guvernul Cioloș
650
este cifra creșterii efectivului pe an, conform lui Runceanu.
16.500
reprezintă numărul estimat de exemplare astăzi, în pădurile din România
5
este numărul victimelor umane în ultimii trei ani
