10.1 C
București
vineri, 24 septembrie 2021

CCR: persoanele condamnate pentru infracțiuni dezincriminate vor putea cere anularea sentinței

După o amânare de pronunțare de patru luni, Curtea Constituțională a României a soluționat în sfârșit excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art.595 alin.(1) din Codul de procedura penală și art.4 din Codul penal, ridicate de avocatul Remus Borza (dosar CCR nr. 1421D/2016) și de fostul director general al RATB Viorel Popescu (dosar CCR. nr 121D/2017), prin avocatul Corneliu-Liviu Popescu, stabilind că prevederile celor două articole sunt neconstituționale. Efectele deciziei CCR vor fi devastatoare pentru Justiția din România, întrucât neconstituționalitatea constatată de CCR a legii penale profită tuturor. Practic, de la momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei CCR, toate persoanele condamnate definitiv în materie penală pentru infracțiuni dezincriminate ori declarate neconstituționale prin Decizii ale CCR vor putea cere în instanță, prin cereri de constatare a dezincriminarii, anularea deciziilor de condamnare.

Astfel, persoane care au fost condamnate definitiv, chiar înainte ca CCR să pronunțe deciziile privind infracțiuni precum abuzul în serviciu ori conflictul de interese (pentru care au fost condamnate în trecut) se vor putea adresa instanțelor cu cereri de constatare a dezincriminarii faptelor pentru care au fost condamnate și să ceară să le fie anulate deciziile de condamnare, invocând Decizia Curții Constituționale.

Problema pe care CCR a soluționat-o prin pronunțarea Hotarararii din 25 octombrie 2018 este una de principiu și are efecte asupra tututor deciziilor de neconstituționalitate pronunțate în materie penală, precum abuzul în serviciu și conflictul de interese, Curtea Constituțională stabilind că soluția legislativă cuprinsă în art.4 din Codul penal, cât și soluția legislativă cuprinsă în art.595 alin.(1) din Codul de procedura penală sunt neconstituționale, întrucât fie nu „asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare”, fie „nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare că un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative”.

Citiți mai multe pe Luju.ro

Ultima oră
Pe aceeași temă