Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, în dimineața zilei de joi, 8 septembrie 2022, că „analizăm toate ipotezele care pot să afecteze sistemul energetic românesc”.
Premierul a subliniat că „deocamdată nu identificăm riscuri”. Premierul s-a referit, astfel, la îngrijorarea că România ar putea rămâne fără gaze, în iarna dintre anii 2022 – 2023. Săptămâna viitoare, în septembrie, adică mai devreme decât în alți ani, va avea loc prima reuniune a Comandamentului de iarnă, a precizat șeful Executivului.
Premierul Ciucă a confirmat că, în ultima ședință de Guvern, cea din 7 septembrie, s-au aprobat o serie de măsuri privind sezonul de iarnă. „Aprobăm astăzi, așa cum ne-am asumat, săptămâna trecută, prin Hotărâre de Guvern, planul de iarnă pentru asigurarea continuității furnizării energiei electrice pentru iarnă”, anunțase premierul la începutul ședinței de miercuri, 7 septembrie.
Șeful Exectivului a făcut aceste precizări într-un eveniment organizat, joi, de Curtea de Conturi a României. Este vorba de o conferință internațională intitulată „Curtea de Conturi a României – Digitalizare în audit”.
Alături de premier, care este și președintele PNL, la declarațiile din ziua de joi, 8 septembrie, a asistat președintele Camerei Deputaților și al PSD, Marcel Ciolacu. Liderul PSD a părut să aprobe declarațiile premierului Ciucă.
Practic, joi, premierul n-a adus informații noi față de cele prezentate în ședința de Guvern desfășurată cu o zi înainte. În acea ședință, premierul l-a nominalizat pe secretarul de stat Dan Dragoș Drăgan să prezinte detalii despre programul de iarnă.
„Obiectivele principale ale programului de iarnă sunt evaluarea consumului de energie electrică a țării, în perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, evaluare care are ca obiectiv satisfacerea cerințelor acestuia la parametri de calitate și siguranță în alimentare, în condițiile funcționării stabile și în siguranță a sistemului electroenergetic naţional, precum stabilirea totodată și a resurselor energetice necesare acoperirii consumului, precum și evaluarea resurselor financiare necesare”, a explicat secretarul de stat Drăgan.
Potrivit acestuia, programul de iarnă a fost întocmit pe baza evoluției consumului de energie electrică realizată în anii anteriori, a analizării prognozelor realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză și de Dispecerul Energetic Național. Prognoza a avut la bază asigurarea dimensionării corespunzătoare și în același timp necesară a stocurilor de combustibil precum și a volumelor de apă în marile lacuri de acumulare la data de 1 noiembrie 2022. La stabilirea volumelor de apă în marile lacuri de acumulare pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023 s-au avut în vedere prognoza meteorologică realizată de Administrația Națională de Meteorologie și prognoza hidrologică realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Sistemul energetic al României are un consum mai mic decât acum un an
„Ceea ce este important că în aceste condiţii prognoza de consum realizată de Dispecerul Energetic Naţional pentru intervalul noiembrie 2022-martie 2023 este de 26.170 de GWh în medie cu cca 0,7% mai mic decât volumul înregistrat în perioada similară a anului precedent”, a explicat Dan Drăgan.
Proiectul de act normativ prevede măsuri atât pentru operatorii economici din sistemul electroenergetic naţional, cât şi pentru instituţiile implicate. De asemenea se decide constituirea Comandamentului Energetic de Iarnă, în vederea monitorizării adecvate a Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale. Această monitorizare va fi realizată în perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023.
Sunt luate în discuție „situații de disfuncționalitate”
Comandamentul are ca obiectiv înfiinţarea şi identificarea situațiilor de disfuncționalitate ce pot apărea în cadrul sectorului energetic şi cel al gazelor naturale şi stabilirea măsurilor operative, altele decât cele administrative, privind asigurarea nivelului de siguranţă şi securitate în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, precum şi măsuri operative necesare a fi luate cu privire la stocurile de combustibil.
Miercuri seară, Guvernul a anunțat că a aprobat o „HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023”.
„Ori de câte ori situaţia o va impune, Comandamentul Energetic de Iarnă va informa Guvernul asupra măsurilor de mai sus, precum şi a problemelor ce nu pot fi soluționate în cadrul Comandamentului”, a transmis Guvernul României.
Până la mijlocul zilei de joi, 8 septembrie, Monitorul Oficial nu publicase textul Hotărârii de Guvern care fusese aprobată cu o zi înainte. Informații neoficiale susțin că această HG are două anexe. Una dintre ele, Anexa 2, ar urma să fie nu fie difuzată în Monitorul Oficial, întrucât ar conține informații care nu trebuie făcute publice.
Pot scădea atât presiunea gazelor cât și producția de electricitate
Anexa 2 ar fi destinată doar operatorilor din domeniul energetic. Potrivit documentului, în această iarnă pot avea loc disfuncționalități în rețeaua de transport gaze naturale. Ele s-ar concretiza prin scăderea presiunii gazelor naturale în rețeaua de transport. Scăderea presiunii ar fi cauzată fie de creșterea consumului casnic de gaze naturale pe fondul temperaturilor scăzute, fie de scăderea cantității de gaze din import.
Această ultimă situație ar putea reduce și producția de energie electrică în termocentralele cu funcționare pe gaze naturale.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
