Prejudiciul din dosar depăşeşte 60 de milioane de euro. În același dosar sunt judecaţi şi omul de afaceri Dorin Cocoş şi fiul acestuia Alin Cocoş.
Decizia de vineri a instanţei supreme nu este definitivă.
Marţi, instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul în care a fost judecată alături de omul de afaceri Horia Simu şi de fostul şef al ANAF Şerban Pop. Miercuri, Alina Bica a fost dată în urmărire generală după ce magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis condamnarea ei la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
La ultimul termen în dosarul ANRP, din 16 mai, DNA ceruse condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum pentru Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu.
Pentru Dorin Cocoş, care a făcut mai multe denunţuri, DNA a solicitat închisoare cu executare, dar “în limite reduse”, în timp ce pentru fiul acestuia, Alin Cocoş, procurorul a cerut condamnare cu suspendare.
La un alt termen al dosarului, judecătorii au respins cererea Alinei Bica, despre care se ştia atunci că se află în Costa Rica, de a fi audiată prin videoconferinţă, pe motiv că documentele depuse de avocat nu dovedesc imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces.
Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a cerut din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica, anunţa avocatul său, la ICCJ, la unul din termenele în procesul ANRP.
În 20 aprilie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că nu a primit personal şi nu a auzit ca Ministerul Justiţiei să fi primit vreun document privind solicitarea Alinei Bica de acordare a statutului de refugiat politic, el subliniind că nu Ministerul Justiţiei este cel care permite unui inculpat să părăsească ţara şi nu ministerul este cel care ia măsurile de interdicţie, ci instanţele, iar Ministerul Afacerilor Interne este cel care supraveghează dacă au fost respectate aceste măsuri. El afirma că în acest caz trebuie văzut dacă fiecare şi-a făcut treaba.
În acest dosar, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în decembrie 2014. Bica făcea parte, la data faptelor, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuţa Dumitrean, fosta şefa a ANRP, Sergiu Diacomatu şi Remus Baciu, foşti vicepreşedinţi ai instituţiei, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoş George Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru. Gheorghe Stelian şi expertul evaluator Emil Nuţu au fost, de asemenea, trimişi în judecată. Celălalt membru al comisiei, deputatul Marko Attila, va fi cercetat separat deoarece a plecat din ţară. Ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din Bucureşti supraevaluat cu 62 de milioane de euro. În acest dosar a fost trimis în judecată şi omul de afaceri Dorin Cocoş, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.
Potrivit DNA, în iunie 2014, Alina Bica ar fi primit prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote egale cu acesta un teren de 4.425 metri pătraţi în Snagov, în legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.
