Alba Iulia, 1918 a reprezentat puntea dintre visul Unirii și mândria națională
La 1 Decembrie, în fiecare an, românii din țară și din întreaga lume celebră Ziua Națională, marcând 106 ani de la Marea Unire. Pe 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia adoptă rezoluția istorică prin care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul se uneau cu România, un moment simbolic al unității.
În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, scrie Agerpres.
Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.
După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 a regelui Mihai I, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august. La această dată, în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din Axa (Germania, Italia şi Japonia) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.
Începând din 1990, pe 1 Decembrie, în Bucureşti şi în alte oraşe din întreaga ţară se desfăşoară parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii cu depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.
