Ministrul Alexe și premierul Orban (Foto: Inquam)

S-a modificat Codul Silvic. Până la zece metri cubi de lemn pot fi furați legal

Președintele Iohannis a promulgat noua formă a Codului Silvic, acceptând astfel un act legislativ care conține mai multe prevederi deja criticate de organizațiile de mediu.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

09.09.2020 - 23:32

Codul Silvic al României (Legea 46 / 2008), tot mai criticat în ultimele luni, a fost modificat printr-o nouă lege, care a fost publicată, acum două zile, în Monitorul Oficial.

Noul Cod Silvic se remarcă prin mai multe modificări care ar trebui să descurajeze și să sancționeze mai dur furturile de lemne și atacurile asupra pădurarilor.

Cu toate acestea, organizațiile de mediu au avertizat, încă dinainte ca proiectul de lege să fie promulgat de șeful statului, că acest text normativ este doar o cosmetizare, nu o îmbunătățire reală a vechiului Cod Silvic.

„Nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale. Este o simplă cosmetizare, nu o reformă reală a politicilor forestiere naționale”, a avertizat organizația WWF, într-o scrisoare transmisă președintelui Iohannis chiar săptămâna trecută.

Noua formă a Codului Silvic menționează că tăierea de arbori fără drept intră sub incidenţa legii penale, indiferent de mărimea prejudiciului. WWF consideră însă că legea nu definește clar ce înseamnă “tăiere fără drept”, în condițiile în care o serie de persoane fizice dețin în proprietate păduri asupra cărora statul român nu are nicio atribuție de pază.

O altă prevedere stranie a noului Cod Silvic este indicarea unui prag de 10 metri cubi de lemn, peste care un transport de lemne depistat fără documente legale devine infracțiune. Cu alte cuvinte, dacă transportul de lemne are mai puțin de zece metri cubi, el nu constituie faptă penală chiar dacă nu e însoțit de acte de proveniență a lemnului. Deci liber la furat cu căruța sau cu furgoneta!

Activiștii de mediu consideră că, prin această limită de zece metri cubi, este practic anulată eficiența sistemului de combatere a tăierilor ilegale. Concret, pentru ca furtul de lemne să fie faptă penală, pădurarii sunt obligați să-i prindă pe hoți în flagrant, în pădure, iar asemenea acțiuni obligatorii de prindere în flagrant pot pune în pericol integritatea fizică și chiar viața personalului silvic. Potrivit datelor oficiale, circa 200 de agresiuni s-au comis asupra angajaților Romsilva în ultimii șase ani, iar doi pădurari au fost uciși anul trecut. 

 

„Modificarea Codului Silvic reprezintă un pas înainte, însă legea lasă în continuare portițe pentru cei care taie ilegal lemn din pădure”

Ciprian Gălușcă,

Activist în cadrul Greenpeace România

“Vreau să îi văd cu cătuşe pe toţi cei care fură din pădurile private sau publice ale statului. Este de datoria noastră să păzim cât se poate de bine fondul forestier. Toţi cei care se fac vinovaţi pentru furt, pentru abuz în serviciu sau pentru neglijenţă, să plătească în faţa legii”

Costel Alexe,

Ministrul Mediului și Pădurilor

 

Cât de eficient va fi noul Cod Silvic?

Activiștii de mediu susțin că el reprezintă mai mult o cosmetizare a legislației și că ar trebui aplicat foarte ferm pentru a deveni eficient.

Care sunt riscurile la care se expun pădurarii?

Potrivit datelor oficiale, circa 200 de agresiuni s-au comis asupra angajaților Regiei Naționale Romsilva în ultimii șase ani, iar doi pădurari au fost uciși anul trecut. 

 

„Modificarea Codului Silvic reprezintă un pas înainte, însă legea lasă în continuare portițe pentru cei care taie ilegal lemn din pădure”, avertizează Ciprian Gălușcă, coordonator pentru Păduri şi Biodiversitate în cadrul Greenpeace România. 

O altă organizație a societății civile, comunitatea DECLIC, se declară totuși parțial satisfăcută de intrarea în vigoare a noului Cod Silvic.

Reprezentanții DECLIC sunt de părere că “pentru prima dată, avem prevederi clare, iar autoritățile nu mai au acum nicio scuză pentru a justifica lipsa de eficiență în lupta împotriva mafiei pădurilor”.

„Codul Silvic, promulgat de președintele Klaus Iohannis, conține prevederi ce trebuie să diminueze masiv furtul de lemn. Mă refer, în primul rând, la includerea lemnului tocat în definiția materialului lemnos, modificare legislativă pornită de la o campanie Declic semnată de aproape 50 000 de persoane. De acum, avizul de transport devine obligatoriu și pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn. Transporturile pot fi urmărite electronic în SUMAL și verificate, la fel ca orice alt transport de lemn”, explică Antoniu Bumb, reprezentant al comunității DECLIC.

Ultima prevedere este importantă întrucât, conform datelor provenite de la Ministerul Mediului, peste un milion de metri cubi de lemn tocat, provenit din pădurile României, era transportat și vândut, anual, fără aviz de transport. Dacă autoritățile pun în aplicare noile prevederi din Codul Silvic, atunci în următoarele luni și aceste transporturi vor apărea în SUMAL, iar autoritățile vor putea verifica dacă lemnul tocat din camioane provine sau nu din surse legale.

“Nu în ultimul rând, se va dovedi benefică trecerea la vânzarea ca lemn fasonat a copacilor tăiați din pădurile proprietate publică de stat. Astfel, se va putea măsura exact lemnul care pleacă din păduri”, consideră DECLIC.

Comentarii